Într-o intervenție la Antena 3, Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației susține, referitor la ultimul sondaj Inscop Research, că „PNL poate ajunge, în urma alegerilor locale, chiar pe primul loc, exact cum a fost și anul 2020”.
„Eu fac politică de foarte multă vreme și aveam astfel de așteptare, ținând cont de faptul că PNL a câștigat detașat alegerile locale din anul 2020.
Consider că PNL în continuare va identifica cei mai buni candidati pentru alegerile locale. Vedem că s-au stabilizat toate aceste procente, chiar sunt în creștere, ceea ce vă pot asigura este că primarii care sunt în funcție, și vă spune o persoană responsabilă care a fost în treizeci și cinci de județe, se vede diferența între comunitățile care sunt administrate de către primari liberali și acest lucru va duce la o creștere și pe viitor.
Eu am în continuare optimismul ca PNL poate ajunge, în urma alegilor locale, chiar pe primul loc, exact cum a fost și anul 2020, chiar dacă în unele situații au mai existat migrări ale primarilor”, a declarat ministrul.
De asemenea, la întrebarea dacă îi afectează sau îi ajută să meargă separat, Veștea a răspuns că, deși există atacuri în zona liderilor locali, alegerea de a merge separat este una bună, atât timp cât cele două partide au o anumită identitate și electorat.
„În felul acesta fiecare dintre candidații noștri pot să își prezinte atât proiectele proprii, cât și proiectele care doresc să le implementeze la nivelul diverselor comunității. Cred că ar fi fost o nedreptate pentru anumiți primari, pentru anumiți contra-candidați ai primarilor în funcție, fie dintr-o parte sau din alta a alianței, fie că vorbim de PSD, fie de PNL, în situația în care nu i-am fi lăsat să candideze, atât lor, cât și cetățenilor din localitățile respective.
Până la urmă, procesul electoral este o competiție, este o competiție în care fiecare dintre candidați trebuie să-și prezinte obiectivele, programul pe care dorește să-l implementeze în perioada următoare, iar în felul acesta dăm mai multe oportunități electoratului de a se prezenta la vot, de a-i convinge că fie un candidat, fie celălalt reprezintă soluția pentru comunitățile respective.” a spus Adrian Veștea.
SONDAJ Intenţii de vot pentru consiliile locale – PSD-28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%
PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie, datele indicând o scădere de peste 2 procente pentru PSD, o creştere de peste 1 procent pentru PNL şi o scădere de 3 procente pentru AUR, comparativ cu sondajul din luna martie. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul din care face parte candidatul preferat pentru primărie, cei mai numeroşi din această categorie fiind votanţii PSD-PNL.
O treime dintre alegători declară însă că vor avea opţiuni politice diferite la europarlamentare şi la primărie. Aproape un sfert dintre subiecţi consideră că prioritatea viitorului primar trebuie să fie crearea de locuri de muncă şi atragerea de investitori, iar aproape 20% consideră prioritar tot ceea ce ţine de sănătate.
Intenţia de vot pentru alegerile locale
Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) raportată la respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă – 80.6% din total eşantion
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (80.6% din total eşantion), 28.4% dintre alegători indică PSD (faţă de 30.6% în martie), 26.7% PNL (faţă de 25.6% în martie), 14.4% AUR (faţă de 17.4% în martie), 10.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) (faţă de 9.8% în martie), 3.7% SOS Romania (faţă de 4.3% în martie), 5.3% UDMR (faţă de 4% în martie), 3.3% Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) (faţă de 3.1% în martie), 1.9% Partidul Pro România (faţă de 2.4% în martie), 1.9% REPER, 1.6% PUSL. 1.9% indică alt partid (faţă de 2.7% în martie).
Comportamentul de vot în funcţie de candidatul la primărie preferat
56.9% dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie (faţă de 58.1% în martie). 32.3% spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie (34.9% în martie). 4.7% spun că nu s-au hotărât (2.9% în martie), 3.8% că nu merg la vot (3.3% în martie), iar 2.4% nu răspund (0.7% în martie).
Declară că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie în special: votanţii PSD-PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai redus, persoanele inactive, cei cu un venit redus şi locuitorii din rural. Spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie mai ales: votanţii ADU, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, gulerele gri sau albe, locuitorii din urban, angajaţii la privat.
Agenda cetăţenilor pentru alegerile locale. Prioritatea viitorului primar
Întrebaţi care ar trebui să fie prioritatea viitorului primar din localitatea lor, 24.4% menţionează crearea de locuri de muncă şi atragerea de investitori, 19.4% sănătatea (spitale, dispensare etc) şi 14.2% educaţia (şcoli, grădiniţe, creşe). 13.6% indică dezvoltarea infrastructurii rutiere/ străzile, drumurile, 12.5% utilităţile publice (apa, canal, iluminat public, încălzire etc), 3.7% siguranţa publică, 3.3% curăţenia, 2.5% combaterea poluării (aerului, apei, solului), 1.8% parcurile/spaţiile verzi / zonele de recreere. 2.6% menţionează altă prioritate, iar 2.1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
”PSD şi PNL au un raport mult mai echilibrat la intenţia de vot pentru alegerile locale, reflectând cel mai probabil structurile de primari ale celor două partide. Intenţia de vot pentru PSD scade puţin, în timp ce pentru PNL creşte foarte puţin comparativ cu măsurătoarea de luna trecută. Scorul cumulat al PSD şi PNL la alegerile locale este de 55%, cu aproximativ 9 procente mai mare decât scorul pentru Alianţa PSD-PNL măsurat la algerile europarlamentare. Scade semnificativ şi intenţia de vot pentru AUR la alegerile locale, ceea ce confirmă tendinţa acestui partid înregistrată în ceea ce priveşte votul la alegerile europarlamentare„, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Îm opinia sa, datele din aprilie confirmă faptul că aproximativ o treime dintre alegători vor avea o altă opţiune de vot la alegerile europarlamentare decât partidul din care face parte primarul preferat, ceea ce infirmă parţial teza privind transferul de voturi dinspre primari înspre partide, însă ”bazinul de alegători PSD-PNL rămâne cel mai disciplinat”.
”În ceea ce priveşte agenda locală, majoritatea românilor sunt interesaţi de crearea de locuri de muncă, atragerea de investitori în localităţile lor, construirea de spitale, dispensare, şcoli, grădiniţe, creşe şi abia apoi de infrastructura rutieră şi utilităţi. Este o viziune matură a unei populaţii care începe să înţeleagă în mod corect ordinea priorităţilor pentru o dezvoltare sustenabilă, echilibrată şi o calitate a vieţii îmbunătăţită”, notează Ştefureac.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
