Agricultura, sectorul strategic al economiei naționale a trecut prin multe încercări, anul acesta. De la secetă la schimbări de miniștri, constrângeri europene, afaceri închise, principalul port de la Marea Neagră paralizat din cauza traficului cu cereale ucrainene, politici europene cu dublu standard, creșteri de prețuri, input-uri ce fac să devină imposibilă rentabilitatea, costuri, oferta fără cerere, etc…și totul la viteză maximă.
Noile tehnici genomice (NGT). Discuții la foc încrucișat
Adoptarea noilor tehnici genomice ( NGT) în agricultură au stârnit, în ultima perioadă a anului, dezbateri intense, la nivel european și național, atât în mediul asociativ al fermierilor cât și în zona politică.
Dezbaterile, în acest moment, sunt legate de chestiuni juridice și comerciale. Asociațiile de fermieri consideră că este nevoie, în continuare, de consultări suplimentare pentru a lămuri, complet, toate semnele de întrebare legate de actuală propunere de regulament a Comisiei Europene, în ultima formulă de text.
“Dosarul NGT este privit diferit în țările europene, nu există o viziune unică. Poziția actuală a României nu este singulară. State precum Franța, Croația, Slovenia, Malta sau Grecia susțin, de asemenea, cu rezerve și condiții, actuală propunere a Comisiei. Iar state precum Polonia sunt chiar sceptice cu privire la modul în care se dorește, la nivel european, legiferarea noilor tehnici genomice(…). Nu dorim că fermierii români să devină, în următorii ani, victimele unor dispute comerciale sau juridice care să le afecteze activitatea. Măsurăm, acum, de zece ori și tăiem o singură dată”, se arată într-un comunicat al AAC.
De fapt, există tensiuni pe acest subiect chiar între organizațiile de fermieri. Dacă Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) cere lămuriri legate de chestiuni juridice și comerciale, producătorii de porumb din România (FAPPR) sprijină proiectului de Regulament NGT (Noile Tehnici Genomice), cerând ”cu fermitate că această propunere de regulament (și mai exact, varianta de compromis propusă de Președinția Spaniolă) să meargă mai departe, urmând că să fie îmbunătățită în dezbaterile ce vor urmă în Parlamentul European”.
În acest joc de ping-pong din mediul asociativ AAC continuă să își susțină punctele de vedere:
“AAC regretă modul în care unele grupuri de interese au ales să facă campanie pe acest subiect. Nu suntem dușmani ai științei(…).Încercările de intimidare și minciunile trebuie să dispară din dezbaterea publică a dosarului NGT. Vom continuă să îi reprezentăm, așa cum trebuie, pe fermieri români, în ciuda tuturor acestor încercări de manipulare!”, se mai arată în comunicatul AAC.
Glifosatul-pesticidul “fără moarte”
Anul 2023 a fost un an de “cotitură” și pentru controversatul pesticid Glifosat. Astfel, a existat o lipsă de poziţie comună a statelor membre în ceea ce privește utilizarea acestui pesticcid, ceea ce a dus la prelungirea aprobării folosirii glifosatului în spaţiul comunitar pentru următorii 10 ani.
Întrucât în cadrul unei comisii speciale nu s-a putut ajunge la o concluzie clară pentru sau împotriva folosirii acestui pesticid, Comisia Europeană a putut lua decizia singură, după cum prevede dreptul comunitar. Vor există însă noi prevederi şi îngrădiri, a anunţat Comisia Europeană la Bruxelles. În plus, statele membre sunt direct responsabile de aprobarea folosirii pesticidelor cu glifosat la nivel naţional. Autorităţile locale ar putea îngrădi utilizarea glifosatului la nivel naţional sau regional.
Glifosatul a fost introdus de Monsanto în 1974. Compania chimică americană a amestecat compusul organic de fosfor cu alte substanțe și a vândut pesticidul sub numele Roundup. Glifosatul este cunoscut și sub numele de erbicid total, deoarece determină moartea plantelor.
Dar cu porcu’ ce-ai avut?
Nu cu mult timp înaintea Sărbătorilor de iarnă, în rândul românilor s-a stârnit o mare nemulțumire din cauza interdicţiei de valorificare a porcului. Normele privind aplicarea Legii porcului interzic în totalitate vânzarea porcilor crescuți în gospodăriile țărănești, fiind interzisă de asemenea și comercializarea cărnii provenită de la aceștia. În urma discuțiilor aprinse atât în mass media cât și în rândul fermierilor, crescătorilor de porci și țăranilor cu gospodării proprii, ministrul Florin Barbu și-a schimbat optică și a declarat că românii îşi pot comercializa porcii crescuţi în gospodării, atât în perioada Crăciunului, cât şi pe tot parcursul anului.
Reducerea pesticidelor la jumătate, dar fiecare țară cu jumătatea ei!
După eforturi susținute de reprezentanții fermierilor români, de autorități și mediul politic românesc, Parlamentul European a respins, chiar la începutul lunii decembrie, prin vot, Regulamentul privind Utilizarea Durabilă (SUR), care prevedea reducerea consumului de pesticide într-un mod cu totul disproporţionat la nivelul Uniunii Europene, lovind în mod direct în interesele agriculturii româneşti.
România se numără printre statele europene unde utilizarea acestor substanţe este sub procentul de 35% din media UE ceea ce înseamnă un consum mediu de aproximativ 640 grame de pesticide pe hectar, cu mult sub media europeană de 2200 grame la hectar. Regulamentul SUR prevedea pentru toate statele membre o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor chimice şi cu 65% a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030, ceea ce ne-ar fi dezavantajat faţă de ţări precum Olanda, care folosesc 8.000 de grame la hectar şi care, chiar dacă ar reduce cantitatea de pesticide la jumătate, ar folosi în continuare 4000 de grame la hectar, mult mai mult comparativ cu România.
Importurile de cereale ucrainene. Concurența neloială care a îngenunchiat fermierul român
De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, exporturile ucrainene de cereale au fost grav perturbate. Acest lucru a dus la măsuri de sprijin din partea UE care au afectat grav fermierii din țările limitrofe, în speță fermierii români. Ucraina, nefiind Uniunea Europeană, poate folosi pesticide mult mai agresive, la prețuri mult mai mici și astfel producțiile din Ucraina sunt mai mari la costuri mai mici, iar producțiile din România rămân mai mici la costuri mai mari.
Anul acesta, la începutul lunii mai, Comisia Europeană a adoptat oprirea temporară a importurilor la patru produse agricole din Ucraina: grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea soarelui. Comisia transmitea că este pregătită să reimpună măsuri preventive dincolo de expirarea actualului
Pe 15 septembrie Comisia Europeană a decis să ridice restricţiile impuse importurilor de cereale ucrainene, valabile în cinci ţări, între care România, dar a cerut Kievului să elaboreze un plan de măsuri eficiente pentru controlul transporturilor. În schimb, Polonia, Ungaria, Slovacia au decis să continue interzicerea unilaterală asupra cerealelor din Ucraina.
În octombrie, autoritățile din România au decis ca importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă. Și așa, gurile rele spun că se complică lucrurile, acestea nefiind întotdeauna clare.
Statisticile arată că există importuri masive de făină de grâu și de zahăr din Ucraina pe piața din România. Prețurile mici ale acestora, comparativ cu media prețurilor din Uniunea Europeană, au dus la nemulțumiri în rândul fermierilor care au cultivat grâu și sfeclă de zahăr.
În plus, ei nu au putut să își valorifice grâul anului 2023, sau nu au avut contracte de vânzare a sfeclei de zahăr către fabrici, pentru producția anului 2024. Toate aceste inconveniente au adăugat și făina de grâu sau de meslin și zahăr din trestie/ din sfeclă și zaharoză chimic pură, în sistemul de importuri pe bază de autorizare aplicat în relația cu Ucraina, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență lansat în dezbatere public. Sistemul de licențiere a importurilor din Ucraina va fi extins până la 31 decembrie 2024, față de 31 decembrie 2023 cât este limita conform OUG aflat acum în vigoare.
Haosul din Portul Constanța, agonie fără sfârșit!
Cozile kilometrice de la intrarea în Portul Constanţa au devenit, din păcate, ceva normal pentru şoferii care transportă cereale. De curând, Administrația Portului Constanța a decis că TIR-urile cu masa de peste 12 tone să între în port doar pe baza unei rezervări făcute pe o aplicăţie, dar platform s-a blocat iar șoferii au stat la cozi chiar și 16 ore. Că să nu mai vorbim că în urmă cu 3 săptămâni, tiruri încărcate cu cereale și floarea-soarelui au rămas blocate de peste trei zile pe drumul spre Portul Constanța din cauza camioanelor care veneau în număr foarte mare din Ucraina. Acestea erau încărcate cu cereale.
“Deși tirurile sunt deja înregistrate, acestea nu pot trece peste camioanele aflate deja în față. Și au zis că fac digitizare pentru portul Constanța. Tirurile sunt înregistrate dar eu nu știu cum, că dacă ajunge șoferul la 20 km și e coadă aceea imensă, cum să treacă în față? Adică stă cu bonul în mână. Eu nu văd logică cu înregistrările acestea care zic ei că le fac și fluidizează circulația. Pentru că un tir nu poate să treacă înainte”, declara unul dintre șoferii români de camioane pentru Agrointeligența.
De unde i s-a “tras” ministrului Daea?
Chiar la jumătatea anului s-au schimbat miniștrii la Agricultură. Florin Barbu l-a înlocuit pe Petre Daea la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
După ce Comisarul european pentru agricultură a anunțat compensațiile care vor fi acordate fermierilor din statele membre afectate de importurile din Ucraina, adică a fermierilor din Polonia, Bulgaria și România, Petre Daea a fost acuzat atât de mediul politic cât și de cea mai mare parte a segmentului agricol că a negociat prost compensațiile pentru fermierii români la Bruxelles și că, în plus, a încercat să ascundă eșecul.
Bugetul pentru aceste țări afectate de importurile din Ucraina este de 56 de milioane de euro, însă cei mai puțini bani îi vor primi chiar fermierii români. Astfel, din cei 56 de milioane de euro, 30 erau destinați Poloniei, 16 Bulgariei și doar 10 milioane către fermierii români.
Noul ministru, Florin Barbu este apreciat de unii și contestat de alții. De exemplu, deputatul liberal Emil-Florian Dumitru afirmă că “Cea mai mare vulnerabilitate pentru agricultură e chiar ministrul PSD al Agriculturii”. De asemenea, mai sublinia Dumitru, că în loc să lanseze măsurile din Planul Naţional Strategic, ministrul Barbu a inventat o schemă de ajutor de stat, InvestAlim, pentru care s-au depus doar 5 proiecte în valoare fiecare de 2 milioane de euro din bugetul naţional.
“Consiliile de miniştri la nivel european îl prind de fiecare dată nepregătit pe Ministrul Agriculturii din România. La ultimul Consiliu, ministrul nostru s-a lăudat că va obţine derogare pentru fermierii români la GAEC 7 rotaţia culturii şi GAEC 8 pârloagă. Nu ştim ce a vorbit ministrul nostru cu omologii europeni şi mai ales în ce limbă, cert este că în documentul final a fost o singură propunere de derogare GAEC 8 pârloagă prin cultivarea unui procent de 7% culturi fixatoare de azot pentru care nu se aplică tratamente fitosanitare. Şi aşa, în loc să fie ajutaţi, fermierii români mai tare au fost încurcaţi”, afirma deputatul PNL.
Acestea sunt controversele, nemulțumirile, subiectele contondente cele mai sonore ale anului 2023, în agricultură românescă și, unele, valabile și în cea a altor țări membre UE. Dar, să pornim cu dreptul în celălalt an. Să avem ploi, să avem perspective reale de dezvoltare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
