Încă de la sfârșitul lui 2022, specialiștii din sectorul agricol erau sceptici și spuneau că 2023 stă sub semnul hazardului. Motivele erau multiple: mediul politic, schimbările climatice care an de an devin tot mai pregnante, balansul dintre cerere și ofertă, importurile, transporturile îngreunate de la granița cu Ucraina, costurile mari ale inputurilor – factori care determină bunul mers al agriculturii.
2023- un an al decapitalizării semnificative a jucătorilor din agri-business
Așa se spune prin mediul de afaceri agricol, că anul acesta a dus la pierderi semnificative de capital, în rândul fermierilor. Tendința inflaționistă a costurilor de înființare a unei culturi a marcat acest an și rămâne de actualitate, ceea ce înseamnă că există această nesiguranță în mediul de afaceri agricol.
În prima parte a anului am avut precipitații şi umiditate în sol, dar a fost foarte rece, ceea ce, mărturisesc fermierii, a creat stres foarte mare pentru grâu şi orz și acest lucru a dus la diminuarea producției. De asemenea, în primele șase luni, prețul cerealelor a scăzut spectaculos ceea ce a făcut că o mare parte din fermieri să sufere un puternic dezechilibru între costurile de înființare ale culturilor agricole și cele de vânzare a producțiilor lor, dar, aceștia s-au confruntat și cu dificultățile logistice din România fiind folosită și pentru tranzitul cerealelor din Ucraina ceea ce a dus la întârzieri în lanț, în circuitul agricol.
În cea de-a două parte a anului prețurile s-au stabilizat, atât la input-uri cât și la cereale, chiar dacă pentru ultimele, prețurile s-au stabilizat într-un minim, iar jucătorii, în prezent, încearcă să se adapteze la noile prețuri. Vestea bună este că aceste prețuri sunt cât de cât stabile și există o anumită previzibilitate a pieței pe prețurile grâului, porumbului și nu mai sunt fluctuații de la o săptămâna la alta, uneori de la o zi la alta, cum au fost în prima parte a anului. Partea mai puțin pozitivă este aceea că prețurile sunt încă foarte mici pentru cereale.
Estimările de producție în anul agricol 2023-2024
Așa cum știm pentru un an agricol, mai întâi avem estimările. Astfel, în luna august, producția de grâu și cea de porumb a României erau estimate în scădere, în raportul USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statalor Unite ale Americii ). Analiștii americani arătau că cele mai mari probleme sunt la porumb, deoarece arșița și seceta din luna iulie au afectat culturile în faze de vegetație esențiale: înflorirea și umplerea boabelor.
Reamintim ca ultimul an pentru care există date agregate este 2021, an în care valoarea cerealelor produse de România s-a cifrat la peste 5,6 miliarde de euro, un record pentru țara noastră. Fiind un an agricol bun, România s-a reîntors pe poziția a patra între marii producători de cereale europeni, surclasând Italia.
Au existat ani, 2018 și 2019, spre exemplu, când România a fost al treilea cel mai mare producător de cereale în funcție de valoarea acestora.
Din datele Institutului Național de Statistică (INS), în 2021, România a produs 27,1 milioane de tone de cereale boabe de pe o suprafață de 5,2 milioane de hectare.
Dar să revenim la 2023…
Fermierii români au recoltat anul acesta de pe cele 2,3 milioane de hectare recoltate cu grâu, secară și triticale (reprezentând 99,1% din suprafața cultivată), peste 10,92 milioane de tone, cu 22,6% mai mult decât în 2022, potrivit Institutului Național de Statistică de la Ministerul Agriculturii.
Producția de grâu din 2023, conform datelor INS, a fost de 9.172.195 tone, cu 5,6% mai mare decât anul trecut, dar sub cea din 2021 cînd fermierii au realizat 10,4 milioane de tone.
În ceea ce privește recoltele de porumb 2023, fermierii au spus că acesta “ nu a trecut de luna iulie” și că jumătate din porumbul cultivat în sudul țării și în sudul Moldovei a afost foarte afectat de seceta.
Producția de triticale s-a cifrat la 164.148 tone, cu 14,6% sub nivelul lui 2022, în timp ce producția de secară a fost de 15.555, cu 55,3% mai mică comparativ cu 2022.
S-au mai obținut 1,9 milioane de tone de rapiță pentru ulei, comparativ cu 1,1 milioane de tone anul trecut .
Pentru sfârșitul anului agricol 2023-2024, producţia de porumb, întinsă pe o suprafaţă de 2,45 milioane de hectare, este eștimată la 11,8 milioane de tone.
Așa cum știm, anul trecut, cu o recoltă de 8 milioane de boabe de porumb, România a căzut de pe prima poziţie în topul UE al celor mai mari producători de porumb, pe cea de-a treia poziție.
Paradoxul este că suprafeţele cultivate cu porumb pentru boabe plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană ,însă lucrurile se schimbă în cazul producţiei, deoarece cantitatea de pământ nu produce suficient.
Potrivit Raportului USDA de la jumătatea anului, România se așteaptă cea mai mare scădere a suprafeței pentru porumb în anul de recoltă 2023/24, urmată de Polonia, Franța, Germania, Croația, Slovacia și Italia. În schimb, Ungaria și Spania se așteaptă la o creștere a suprafeței de plantare.
Iniţial, estimările pentru anul agricol 2023-2024, ale analistului Cezar Gheorghe, indicau producţii de 14 milioane de tone la porumb şi 3,2 milioane de tone la floarea-soarelui.
România- cel mai mare exportator de grâu moale din UE
În schimb, România a rămas cel mai mare exportator de grâu moale din UE de la începutul sezonului 2023/24, cu 1,35 milioane de tone livrate în primele două luni, urmată de Polonia, cu 1,03 milioane de tone, Franţa, 939.000 de tone, Bulgaria, 877.000 de tone, şi Germania, cu 467.000 de tone.
Reamintim că, începând cu 13 octombrie 2023, a intrat în vigoare ordonanța de urgență. Drept urmare, importurile de cereale din Ucraina vor fi permise doar pe bază de licenţă. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că va solicită primului ministru să introducă zahărul și făina pe lista lista produselor pentru care este nevoie de licență pentru importurile din Uraina.
Peste 49 de milioane de tone de mărfuri, operate prin porturile românești
Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat, în primele nouă luni din an, 49,215 milioane de tone, iar în trimestrul al treilea au fost înregistrate 18,581 de milioane de tone, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate au fost: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit în proporţie de 70%.
Concluzie: 2023 a fost un an cu de toate în care și contextul geo-politic și cel climatic și cel financiar și-au pus amprenta în agricultură.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
