Skip to content
Opinii & Analize

Ajutorul UE, în întârziere. Pretențiile Olandei și statul de drept, obstacole pentru Next Generation EU

marius constantin
" "

Uniunea Europeană are obiceiul să întârzie în momentele cruciale, pentru că decizia se ia întotdeauna în unanimitate, iar fiecare stat își apără propriile interese. Chiar și în această pandemie, când sunt afectate toate statele, lipsa solidarității ne împiedică să facem pași rapizi spre repornirea economică. Europa rămâne divizată între nord și sud, vest și est, iar acest lucru se simte la fiecare summit. 

Diplomații germani au anunțat deja că întârzierile pentru Recovery Fund, sau Next Generation EU, sunt inevitabile și banii nu vor veni așa repede cum ne-am imaginat. Cât de mult vor întârzia, probabil nimeni nu știe. Există în continuare state precum Olanda sau Finlanda care vor să introducă mecanisme prin care să blocheze fondurile europene. Ministrul Economiei din Olanda a cerut chiar revenirea la pactul de stabilitate pentru țările care vor accesa banii. Deși statele sunt departe de revenirea din criză și trebuie să cheltuie în continuare foarte mult pentru sănătate, Olanda vrea să le oblige să respecte deficitul bugetar. 

" "
" "

Chiar și cu aceste critici, Germania și alte state europene au lucrat la proiectul pentru Next Generation EU și au trimis primul draft de text către Parlamentul European. Germania a considerat că este suficientă o majoritate calificată. 

Olanda este nemulțumită de modul în care vor fi colectați banii de Comisia Europeană. Politicienii români vorbesc de parcă banii europeni pică din cer și vor fi un cadou. În realitate, toate fondurile pe care statele le vor primi vor fi achitate de aceleași state, însă pe o perioadă de timp mult mai lungă și cu o dobândă mult mai mică decât în cazul în care s-ar fi împrumutat separat. Acesta este marele beneficiu al Recovery Fund/Next Generation EU. Astfel, vor fi introduse taxe precum digital tax, carbon tax și taxe pentru tranzacțiile financiare. Olanda amenință că nu va ratifica Recovery Fund în parlamentul național dacă i se vor introduce prea multe taxe. Politica economică a Olandei se bazează pe dumping fiscal, iar introducerea de noi taxe ar putea să sperie multinaționalele. 

Un alt subiect care blochează parcursul Next Generation EU este statul de drept. Deși toată lumea vorbește despre statul de drept, în realitate nu se întâmplă nimic. Introducerea unor condiții precum respectarea statului de drept ar distribui fondurile europene în mod subiectiv. Atât timp cât nu avem o fiscalitate europeană, nu putem să avem pretenții la o justiție europeană. Ungaria, Polonia, Cehia vor bloca imediat Recovery Fund dacă se vor introduce condiții precum statul de drept. Astfel de condiții sunt impuse de statele nordice și Parlamentul European. 

Inclusiv discuția despre corupție ar putea să fie o piedică pentru repornirea economică de după pandemie. Parchetul European și-a început activitatea și cel mai probabil va fi atent cum se vor cheltui banii din Recovery Fund, pentru a satisface exigențele statelor nordice. Acest lucru va complica foarte mult atât misiunea guvernelor, cât și viitorul Europei. 

Statele membre au nevoie să cheltuie cât mai mulți bani și cât mai repede. Dacă se vor pierde în birocrație europeană și proceduri foarte lungi, Next Generation EU se va dovedi inutil pentru revenirea economică. De asemenea, guvernele nu vor mai trebui să caute doar prețul cel mai mic, ci și calitatea proiectului. Multe state europene oferă contractele doar pe baza prețului cel mai mic. Dacă se vor finanța aceleași firme abonate la contracte cu statul sau afiliate partidelor politice atunci se va considera corupție sau constituire de grup infracțional organizat. 

Vor profita de beneficiile Next Generation EU/Recovery Fund guvernele care vor da dovadă de rapiditate, eficiență și transparență. Țări precum România, unde contractele se negociază la partid, ar putea să fie blocate în birocrație și să se confrunte cu teama de a cheltui banii deoarece ar putea să se trezească cu procurorii la ușă. 

Partea cea mai îngrijorătoare e că Guvernul României nu comunică dacă are un plan pentru revenirea economică și ce include acest plan. Progrese în reducerea birocrației nu se observă deloc. Nici atât nu avem comisii de specialitate pentru Green Deal, sustenabilitate, digitalizare. State precum Italia sau Spania își negociază proiectele direct cu Comisia Europeană și cu cei mai mari experți în domeniul economic. România riscă să fie iarăși nepregătită, deși am avut atâtea luni să ne gândim la ce vrem să facem și cum să facem pentru a obține toți banii pe care am putea să-i accesăm. 

 

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *