Experții apreciază că România a intrat în al doilea val endemic de COVID-19 din 2023. Riscul cel mai mare pentru fiecare persoană este să facă Long COVID sau să i se agraveze Long COVID dacă îl are deja.
Pandemia provocată de noul coronavirus a fost declarată încheiată, chiar dacă virusul SARS-CoV-2 continuă să circule. Din 690 de milioane de oameni care au trecut prin infecția cu COVID-19, 250 de milioane au fost europeni. Autoritățile din România continuă să difuzeze săptămânal buletinul statistic al infecțiilor cu COVID-19. Potrivit ultimului buletin, din 1 august, s-au înregistrat în ultima săptămână 600 de cazuri noi de infecție, cu 100 mai multe decât în săptămâna anterioară.
Cercetătorul Octavian Jurma observă că suntem în a doua săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19. „Avem astfel confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an. Având în vedere că acest val debutează cu aproape două luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână”, estimează expertul.
Debutul acestui val, consideră Jurma, înseamnă că riscul de infectare va crește progresiv cu 15-20% în fiecare săptămână, ajungând la maximum odată cu deschiderea școlilor: „În acest stadiu, pandemia a ucis aproape toate persoanele cu risc mare de deces în caz de infecție, deci dacă ai supraviețuit infecției, riscul de moarte în caz de reinfectie este foarte scăzut, mai ales la vaccinați. Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este însă să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja. Long COVID este o boală extrem de neplăcută pentru că te îmbătrânește în medie cu 5 ani și, în multe cazuri, cel mai persistent simptom este o oboseală cronică debilitantă”, arată expertul.
Pandemia care s-a încheiat a tăiat din speranța de viață la naștere în toate țările UE și nu numai. Datele Eurostat arată că, în 2021, speranța de viață la naștere a scăzut la o medie de 80,1 ani, de la 80,4 ani, în 2020.
Pe regiuni, la nivelul anului 2021, cel mai mare nivel de speranță de viață la naștere au fost în Spania – 85,4 ani, la polul opus, situându-se Bulgaria – 71,4 ani – și România – 72,8 ani.
Epidemie de singurătate
Un studiu britanic, bazat pe chestionare online, a arătat că, în timpul pandemiei, majoritatea populației a avut o percepție distorsionată a timpului, ca urmare a izolării și a distanțării sociale impuse.
Un sondaj difuzat pe 6 iunie 2023, în cadrul unei conferințe a Comisiei Europene la nivel înalt care a marcat finalizarea unui proiect-pilot al Parlamentului European privind singurătatea, arată că legăturile sociale sunt fundamentale pentru bunăstarea individuală.
Responsabilii europeni au atras atenția că singurătatea nu este doar o problemă individuală, ci și socială, iar sănătatea mintală trebuie pusă pe picior de egalitate cu sănătatea fizică. Pentru creșterea gradului de conștientizare și de combatere a singurătății și izolării în ideea promovării unei bune sănătăți mintale, UE va investi în acest sens 1,25 de miliarde de euro, au anunțat oficialii europeni.
Cercetarea a evidențiat că singurătatea nu mai este o problemă doar a vârstnicilor, ci are o incidență mare și în rândul tinerilor. Datele arată că persoanele singure majoritatea timpului sunt mai susceptibile de a suferi de depresie, comparativ cu ceilalți. Diferența ar fi de circa 20 de puncte procentuale. Totodată, singurătatea deteriorează starea de sănătate și accentuează comportamentele nesănătoase. Cronologia nu este însă clară.
Inovație și tehnologie în interesul democrației
Pandemia a evidențiat și slăbiciuni serioase ale sistemului de organizare la nivel social, dar și politic. Astfel, Grupul European de Etică în Știință și Noi Tehnologii (EGE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, a subliniat că anii de pandemie au clătinat democrația și că este nevoie de modalități de ancorare mai profundă a acesteia pentru a face față noilor riscuri care ar putea apărea.
Deși inovația și tehnologia sunt importante, ele trebuie să servească sistemul democratic. Riscurile identificate vizează fenomenul știrilor false și manipulatoare privind dezbaterea publică, spațiul tot mai redus în care indivizii pot acționa autonom, extinderea necontrolată a corporațiilor în sectorul public, în lipsa beneficiilor echitabile pentru acesta, dar și dependența tot mai mare de entitățile comerciale în procurarea bunurilor esențiale.
Pe 5 mai 2023, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că pandemia de COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate globală.
Anunțul a venit la trei ani de la declararea, pentru prima dată, a celui mai înalt nivel de alertă privind pericolul pe care îl reprezenta virusul SARS-CoV-2.
Chiar și așa, a spus dr. Tedros Ghebreyesus, președintele Organizației Mondiale a Sănătății, întreaga lume ar trebui să se pregătească pentru o pandemie „chiar mai letală” decât COVID-19, conform News.ro.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
