Tot mai mulți lideri politici din fostele partide aflate la guvernare vorbesc despre posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Deși scenariul ar reprezenta o premieră în România după 1989, drumul până la dizolvarea Parlamentului este unul strict reglementat de Constituție și presupune parcurgerea mai multor etape, în care un rol decisiv îl are președintele Nicușor Dan.
Ce condiții trebuie îndeplinite
Constituția României stabilește, la articolul 89, că șeful statului poate dizolva Parlamentul doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, explică Libertatea. În plus, Legislativul trebuie să fi respins cel puțin două solicitări de învestire a unui Guvern, iar termenul de 60 de zile de la prima solicitare trebuie să fi expirat.
Legea fundamentală mai prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an și interzice această măsură în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau pe durata stării de război, mobilizare, asediu ori urgență.
După dizolvarea Parlamentului, alegerile anticipate trebuie organizate în cel mult trei luni.
În ce etapă se află procedura
Până în prezent, doar un Guvern a fost respins de Parlament: Cabinetul Veștea, care nu a obținut votul de încredere pe 23 iunie. Acesta este momentul de la care începe să curgă termenul constituțional de 60 de zile. Cabinetul Tomac nu este luat în calcul, deoarece candidatura a fost retrasă înainte de votul din Parlament.
Astfel, termenul de 60 de zile expiră pe 21 august. Până atunci, președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Dacă și această a doua încercare eșuează, șeful statului va avea posibilitatea, dar nu și obligația, să dizolve Parlamentul.
În cazul în care Legislativul ar fi dizolvat imediat după expirarea termenului constituțional, pe 21 august, perioada de trei luni prevăzută pentru organizarea alegerilor s-ar încheia pe 19 noiembrie. Prima duminică apropiată de această dată este 22 noiembrie, care ar putea deveni cea mai apropiată dată posibilă pentru scrutin.
Posibile probleme de calendar
Aplicarea acestui calendar ridică însă dificultăți. Deși Constituția stabilește doar limita maximă de trei luni pentru organizarea alegerilor, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului prevede că data scrutinului trebuie stabilită cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votului.
În aceste condiții, pentru respectarea simultană a prevederilor constituționale și a celor din legea electorală, dizolvarea Parlamentului ar trebui să aibă loc în jurul datei de 24 august.
Semne de întrebare privind organizarea scrutinului
Problema incompatibilității dintre termenele prevăzute de Constituție și cele din legislația electorală a fost semnalată recent și de președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu.
Acesta a declarat că, în forma actuală a Legii 208/2015, organizarea unor alegeri anticipate este dificil de realizat în termenele prevăzute.
În același timp, au apărut și speculații pe scena politică. Potrivit unei analize publicate de G4Media, PSD ar pregăti o strategie prin care să împiedice organizarea alegerilor anticipate, iar un rol important în acest demers l-ar avea chiar șeful AEP, Adrian Țuțuianu. Aceste informații nu au fost confirmate oficial.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
