George Simion a lansat ipoteza alegerilor parlamentare anticipate, după cele prezidențiale, însă scenariul său este aproape imposibil cu actualul Parlament. Președintele României nu poate dizolva Parlamentul fără colaborarea Parlamentului, o spune Constituția. Astfel de discuții au fost de mai multe ori și de fiecare dată au rămas doar la stadiul de discuții.
Dacă va câștiga alegerile prezidențiale, George Simion îl va propune premier pe Călin Georgescu și speră să aibă majoritate parlamentară. În cazul în care nu va avea această majoritate, atunci candidatul AUR nu exclude ipoteza alegerilor anticipate.
„Președintele poate nominaliza o persoană și încă una. Are la dispoziție de la data primei nominalizări 60 de zile, după care poate dizolva Parlamentul. Există mai multe variante în lucru, vom vedea dacă acest vot se menține și dacă avem girul populației, dacă românii vor accepta această variantă, voi insista probabil să merg și cu Călin Georgescu la niște alegeri anticipate, dar e foarte mică probabilitatea, pentru că mă aștept ca să găsim 50+1 din numărul de parlamentari”, a spus Simion.
Majoritate parlamentară pentru dizolvarea Parlamentului
Președintele are posibilitatea să dizolve Parlamentul atunci când parlamentarii nu formează o majoritate pentru a vota un premier desemnat. Cu alte cuvinte, Parlamentul e primul care decide dacă se poate dizolva Parlamentul.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, spune Art. 89 din Constituție.
George Simion nu are un partid suficient de puternic pentru a construi o majoritate parlamentară. AUR colaborează cu POT și împreună au doar 116 voturi, foarte departe de pragul minim de 233. Majoritatea parlamentară din prezent e formată din PSD, PNL, UDMR și minorități cu 242 de parlamentari, dar aceștia pot fi ajutați și de USR, care mai are 59 de parlamentari.
Pentru ca Simion să aibă un premier sau să dizolve Parlamentul va avea nevoie de o majoritate parlamentară, iar aceasta poate fi decisă doar de PSD.
Alegerile anticipate ar putea fi un dezastru pentru partidele mainstream
După votul de la prezidențiale și parlamentare s-a văzut foarte clar că partidele mainstream au pierdut foarte multe voturi. PSD și PNL nu au putut să aibă majoritatea singure, iar pe 4 mai candidatul pe care l-au susținut nu a reușit să intre în turul doi. E un semnal care arată că, foarte probabil, cele două partide au pierdut multe voturi comparativ cu 1 decembrie 2024, când s-a votat noul Parlament.
Astfel, PSD și PNL au toate motivele să evite orice scenariu pentru alegeri anticipate și să reziste la putere pentru a-și reface bazinul electoral până în 2028.
Chiar dacă George Simion ar propune un nume „incomod”, acesta ar putea fi votat de Parlament pentru a se evita dizolvarea. Actuala majoritate parlamentară are oricând posibilitatea să demită guvernul prin moțiune de cenzură chiar a doua zi de la numire și să-i transmită Președintelui că noul guvern va fi decis de majoritatea parlamentară.
Președintele nu poate propune de două ori aceeași persoană
Curtea Constituțională s-a pronunțat în 2020 și a precizat că Președintele României trebuie să propună un premier care are șanse reale să obțină o majoritate parlamentară și nu poate fi propusă o persoană care a fost deja refuzată de Parlament sau demisă prin moțiune.
„Un comportament constituţional loial constă în desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru în vederea realizării finalităţii pentru care a fost construită procedura constituţională a învestiturii/numirii Guvernului, aşadar pentru a atinge „scopul comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei”, arată decizia CCR.
Curtea spune că președintele trebuie să țină cont de calculele din Parlament. O persoană respinsă deja nu poate obține o nouă majoritate. Decizia magistraților încearcă să evite tocmai intenția Președintelui de a forța alegeri anticipate și de a submina puterea Parlamentului.
Război Parlament vs. Președinte: cazurile Băsescu și Iohannis
Nu ar fi pentru prima dată când Parlamentul ar fi în conflict cu Președintele. Astfel de situații au fost de mai multe ori în istoria recentă.
În 2012, USL a demis guvernul Ungureanu prin moțiune de cenzură și începea războiul cu președintele Băsescu. Totuși, președintele Băsescu a fost nevoit să accepte propunerea USL pentru funcția de premier și l-a desemnat pe Victor Ponta să formeze guvernul. În vara lui 2012, USL a încercat să-l demită pe Băsescu prin referendum, dar a eșuat. Câteva luni mai târziu, USL a câștigat alegerile parlamentare, iar Băsescu a fost nevoit să-l desemneze a doua oară pe Ponta pentru formarea guvernului.
La alegerile prezidențiale din 2014, lupta a fost între Victor Ponta și Klaus Iohannis, câștigate de fostul primar din Sibiu. Chiar dacă Iohannis a câștigat cu un vot anti-PSD și mai ales anti-Ponta, a fost nevoit să colaboreze cu premierul Ponta până în 2015. Timp de 5 ani, Klaus Iohannis nu a avut altă soluție decât să accepte toate schimbările de premier pe care le făcea PSD. Abia în 2019, PNL a reușit să construiască o majoritate parlamentară pentru un premier liberal. După alegerile parlamentare din 2020, Iohannis a acceptat o majoritate parlamentară PSD-PNL, deși în urmă cu câțiva ani participa la proteste anti-PSD.
Calcule complicate și pentru Nicușor Dan
Ipoteza că Președintele României poate să desemneze premier pe cine vrea el este neconstituțională. În acest caz, poate interveni Curtea Constituțională, care deja este celebră pentru poziția sa atotputernică în stat.
Președintele este obligat să consulte partidele parlamentare și să asculte propunerile acestora pentru funcția de premier, nu poate forța alegeri anticipate. Desemnarea unui premier trebuie să țină cont de realitatea calculelor din Parlament, nu de interesele Președintelui, a stabilit CCR.
AUR are șanse mici să formeze o majoritate parlamentară, deoarece vedem deja că anumiți lideri PSD îl susțin pe Nicușor Dan în turul doi, cum este cazul primarului PSD din Buzău. Oricine va fi președinte va fi nevoit ori să colaboreze cu actuala majoritatea parlamentară, ori să pregătească următoarele alegeri din 2028 pentru a construi o nouă majoritate.
În cazul lui Nicușor Dan, lucrurile sunt la fel de complicate chiar dacă nu se gândește la alegeri anticipate: acesta a anunțat că vrea intrarea USR la guvernare, alături de actualele partide. Totuși, USR nu a fost capabil să colaboreze nici cu PNL și UDMR, iar colaborarea USR-PSD se anunță deja problematică sau chiar imposibilă. Chiar și Nicușor Dan s-ar putea resemna în fața actualei majorități parlamentare.
„E obligatoriu pentru că noi avem partide pro-occidentale în Parlament care au împreună 65%, dintre ele PSD are între 25 și 30%, dacă vrem un guvern care să aibă o majoritate parlamentară în spate cum ne dorim nu se poate fără PSD, după cum nu se poate fără PNL”, a declarat Dan.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
