Alegeri comasate: cine câștigă, cine pierde ? Radu CARP, analist politic, spune cum vede această decizie de comasare a alegerilor europarlamentare, dacă vor exista câștigători și perdanți. Amintim că PSD și PNL s-au înțeles asupra calendarului alegerilor din 2024. Liste comune la Parlamentul European și comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe 9 iunie. Prezidențiale în septembrie și parlamentare în decembrie.
„E foarte greu de spus, cine câștigă. De ce? Pentru că s-au făcut sondaje înainte de comasarea alegerilor, înainte de această decizie și într-adevăr, și PNL și PSD ar fi câștigat cam în total trei-patru procente din această comasare. Însă nu știm să evaluăm în viitoarele sondaje și ce se va întâmpla în mod real la urne. Mai avem încă trei luni aproape până la alegeri’.
Ar putea oamenii să refuze să voteze o listă comună? Ar putea exista și această reacție?
“Și acest lucru e greu de spus. În primul rând, măsurăm acest absenteism, pentru că pe de o parte avem un absenteism, la parlamentare, pe de altă parte, o prezență mai mare la alegerile locale. Eu estimez prezența că fiind undeva foarte apropiată de ce a fost în 2019, când s-a suprapus cu un referendum, pentru că, la nivel local, există un interes foarte mare”.
Cred că va exista un transfer de entuziasm de la alegerile locale către cele europarlamentare
„Și da, nu cred că vor fi foarte multe persoane care vor alege inteligent. Adică vor alege doar la locale și nu vor alege la europarlamentare. Nu cred că vor exista persoane care, să zicem, vor alege la locale un partid sau o listă și la europarlamentare refuză să voteze. Și ar anula votul. Deci cred că va exista un transfer să spunem, un optimism alegerilor locale și participarea bună la alegeri locale înspre europarlamentare”.
O participare mai mare la vot, în general, avantajează partidele populiste
„Europarlamentarele nu au avut niciodată un număr mare la urne. Nu doar în România, ci și în alte țări. Acolo unde s-au suprapus alegeri locale cu altele, procentul a crescut. Este însă foarte adevărat că o participare mai mare la vot, în general, avantajează partidele populiste, pentru că mobilizează și pe cei care în mod normal ar fi stat în casă”.
Trebuie făcute sondaje, diferit decât au fost făcute până acum
„Adică ar trebui testată decizia de a vota o parte sau alta, decizia de a merge la vot și de ce anume este influențată. Deci ar trebui ca sondajele să testeze altceva decât au făcut-o până acum pentru a avea un răspuns la această întrebare crucială, pentru a vedea participarea”.
Cred că bazinul AUR este constant, la 20-25%
„Dacă ne bazăm strict pe bazinele electorale care sunt în prezent, eu cred că alianța aceasta electorală PNL-PSD va lua undeva înspre 40-45% la o prezență medie. Repet, să presupunem că ar fi cea din 2019. Cred că bazinul AUR este constant. Este undeva 20-25.”
Tensiunile create de Simion nu modifică percepția susținătorilor AUR. Ei apreciază alte calități
„Alegătorii AUR nu se uită neapărat înspre peisajul extern. Nu se uită la evoluțiile din Ucraina, la ce se întâmplă în Republica Moldova, sunt mult mai atenți la ce se întâmplă în România. Deci ei merg pe formulă aceasta populistă , genul politică Trump: “Nu ne interesează ce este în Rusia, pe mine mă interesează America”. Cam asta e deviza’.
Alegerile prezidențiale din septembrie vor face ca țara să aibă doi președinți, până în decembrie
“Nu s-a decis acest lucru, nu s-a decis dacă o să fie. Este o variantă să fie în septembrie. Și o altă variantă să fie în decembrie. Vom vedea. Nu cred totuși, că se poate devansa atât de mult încât să fie în septembrie astfel încât să avem un președinte care este ales, dar așteaptă și alt președinte care participă, să zicem, la lucrările Consiliului European.
Pentru că, haideți să admitem această ipoteză, ar însemna ca președintele Iohannis să participe la lucrările Consiliului European, să aibă un mandat chiar din partea noului Guvern, presupunând că s-ar alege până atunci. Dar nu știu, e destul de greu, probabil deci eu nu prea văd o asemenea ipoteză’.
România este puțin atentă la ce se întâmplă în exterior până în momentul în care este afectată viața zilnică
„Vedem că România este puțin atentă la ce se întâmplă în exterior până în momentul în care este afectată viața zilnică. Adică la noi, de exemplu, războiul din Ucraina, nu a suscitat foarte multe pasiuni politice până când ne-am confruntat cu această chestiune a cerealelor și a dronelor. Deci, până atunci, oamenii nu au realizat ce se intâmplă în proximitatea.
Tind să cred că este mai degrabă caracteristic românească, adică, se pare că, mă rog, chiar și în timpul celor mai crunte ocupații, oamenii și-au văzut de treburile lor și nu au interacționat cuc ei, care se aflau vremelnic prin România. Adică, chiar dacă au stat și 10 ani și 300 de ani, românii se pare că erau cumva indiferenți, au o anumită formă de conservatorism”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
