Skip to content
Alegeri Europarlamentare 2019 Politică

Alegeri europarlamentare 2014 vs. 2019: conflictul Guvern-Președinte și lupta anticorupție

wallstreet.com

Peste câteva săptămânii românii se vor prezenta la urne pentru a decide pe cine vor în Parlamentul European din partea României.

După cinci ani, campania electorală ne găsește cu aproape aceleași subiecte și aceeași luptă politică, condusă cu un avans fragil de către PSD.

Guvernul PSD

Alegerile din 2014 au fost sub umbra Guvernului Ponta 3, constituit după ce PNL s-a retras în martie 2014 de la guvernare. În coaliția de guvernare, și totodată în majoritatea parlamentară, se mai afla UDMR, UNPR, PC.

Victor Ponta reprezenta locomotiva Guvernului, dar Liviu Dragnea era tot omul din umbră care trăgea sforile, fiind ministru al Dezvoltării și vicepremier. De asemenea, în Guvernul Ponta 3, cel mai scurt guvern Ponta, se mai găseau Rovana Plumb, ministru al Muncii, și Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene. În vara lui 2014, după alegerile europarlamentare, Darius Vâlcov ocupa funcția de ministru delegat pentru Buget, iar în 2019 se ocupă tot de buget, doar că din ipostaza de consilier al premierului Dăncilă. În 5 ani, anumiți oameni au reușit să supraviețuiască în Guvern, iar PSD a continuat să guverneze România, cu o mică pauză de un an.

Războiul cu președintele

După eșecul cu referendumul din 2012, privind demiterea președintelui Băsescu, PSD și-a mai calmat tonul la adresa președintelui, însă războiul dintre instituții continua fără întrerupere. Fiind aproape de finalul mandatului și fără posibilitatea să mai candideze, Traian Băsescu nu a dus lupta politica cu orice risc și nu a transformat CCR într-un câmp de luptă politic. Astfel, putem spune că în prezent asistăm la un război Guvern vs. Președinție mult mai aspru decât în 2014, cu mize mult mai mari. De altfel, Băsescu aplica o altă strategie, lăsându-i pe pesediști să-și pună singuri piedici și doar venea să adune voturi.

Lupta anticorupție

În 2014, România traversa un plin scandal de corupție. Anul 2014 începuse cu o lovitură dură pentru clasa politică. Adrian Năstase a fost condamnat definitiv la închisoare în dosarul Zambaccian. A fost cea mai importantă condamnare din acel an, iar următorul pe listă a fost Dan Voiculescu, condamnat în vara lui 2014, la câteva luni după alegerile europarlamentare.

Principala diferență e că la vremea respectivă DNA era condusă de Laura Codruța Kovesi, care surprinzător, avea atunci sprijinul PSD și al Guvernului. De asemenea, Guvernul nu împiedica în niciun fel activitatea procurorilor, mai ales că în acele vremuri Sebastian Ghiță era un prieten al Guvernului și al procurorilor de la Ploiești. Totodată, nici Dragnea nu avea dosare penale.

Partidele noi

S-ar putea spune că în 2019, principala noutate sunt partidele noi – USR-PLUS și Pro România, cele cu cotate cu șanse mari să prindă mandate în Parlamentul European.

Dar și anul 2014 au fost câteva partide noi. Cel mai important fiind PMP-ul, care a rezistat până astăzi. PMP-ul fusese înființat chiar în ianuarie 2014, iar pentru alegerile europarlamentare, Cristian Preda defila cu Elena Udrea. De altfel, Preda a câștigat un mandat de europarlamentar, chiar dacă azi îl găsim în USR-PLUS.

Un alt partid nou, era Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PPDD), înființat în 2011 de omul de televiziune Dan Diaconescu, condamnat ulterior la închisoare. Erau primele alegeri europarlamentare pentru PPDD, și au fost și ultimele. Chiar dacă în 2012 obținuse mandate și la primării, și în consilii locale sau județene, și în Parlament, în 2014, la europarlamentare, au luat doar 3,67% din voturi.

Marea surpriză a alegerile europarlamentare din 2014 a reprezentat-o fără discuții Mircea Diaconu, care a reușit un rezultat de 6,81%, fiind a patra forță politică la vremea respectivă.

În 2019, partidele noi au șanse să obțină scoruri mult mai mari. Atât Pro România, cât și USR fiind la început și încercând să-și formeze propria masă electorală. Sondajele situează USR-PLUS în jurul pragului de 15%, iar Pro România la 10%.

Un alt partid nou care își încearcă șansele pentru prima dată la europarlamentare este și ALDE. La alegerile locale și parlamentare din 2016 nu au strălucit, abia reușind să sară de 6%. La aceste alegeri, sondajele le dau șanse mult mai mari, peste 10%, mizând pe faptul că PSD a pierdut din electoratul său. Numai că același lucru se spunea și în 2014, când PSD se afla la guvernare de 2 ani, îngropat în scandaluri de corupție. Totuși, într-o alianță cu un UNPR aflat la apus de existență, cu PC care n-a fost vreun partid important pe scena politică, pesediștii au strâns 37% din voturi. Din această alianță PSD-UNPR-PC, puterea pesediștilor era undeva între 30 și 32%.

Cea mai complicată ecuație politică la alegerile europarlamentare din 2019 vor fi noile partide și referendumul, în funcție de cât vor reuși acestea să mobilizeze electoratul sau dacă se vor mulțumi doar să rupă din celelalte partide.

10 comentarii la “Alegeri europarlamentare 2014 vs. 2019: conflictul Guvern-Președinte și lupta anticorupție

  1. daca vom clasifica intr-un grafic fluxul din politica mondiala vom constata ca romania sta foarte bine la multe capitole

  2. hai sa nu ne imbatam cu apa rece si sa recunoastem ca la tari mai dezvoltate ca noi coruptia este mai mare decat la noi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *