În mai multe ţări prezenţa la vot este în uşoară creştere faţă de scrutinul pentru Parlamentul European din 2019, iar unii observatori cred că asta se datorează ascensiunii extremei dreapta.
O provocare majoră – dacă nu chiar cea mai mare – pentru Uniunea Europeană este aceea de a-i face pe cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi să le pese cu adevărat de politicile pe care le promovează la nivel de bloc comunitar. Alegerile europene suscită de obicei mai puţin interes decât voturile naţionale. Este o provocare care bântuie UE dintotdeauna. Scăderea prezenţei la vot a afectat blocul european de când a început să organizeze alegeri pentru Parlamentul European, în 1979, iar în 2014 s-a înregistrat un minim istoric, de 42,6 % dintre alegătorii cu drept de vot. Această tendinţă a fost inversată la precedentul scrutin europarlamentar, în 2019, când s-au prezentat la urne 50,7 la sută dintre alegători. Apariţia în acest an a partidelor de extremă-dreapta îi face pe observatori să creadă că ar putea împinge în sus rata de prezenţă la vot.
De pildă, în Franţa, un extrema-dreaptă este favorită, după patru ore de vot, s-a observat o uşoară creştere a prezenţei la urne, 19,81% dintre alegători votând înainte de prânz, faţă de 19,26% la aceeaşi oră în 2019.
Candidatul principal al Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta, Jordan Bardella, a votat în cursul dimineţii, la fel ca şi rivalul său social-democrat, Raphaël Glucksmann, şi candidata pro-Macron, Valérie Hayer.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
