Alegerile europarlamentare din 2024 vor fi importante pentru viitorul Uniunii Europene. Continentul european traversează o perioadă de criză profundă, în care își caută propria identitate pe scena internațională. Alegerile europarlamentare din 2024 sunt pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, sub influența unui război în care Uniunea Europeană este implicată direct la granițele sale.

Când și pe cine votăm

Alegerile europarlamentare vor fi organizate pe 9 iunie 2024, într-o zi de duminică. Secțiile de votare se vor deschide la ora 7 și se vor închide la ora 21. Inclusiv românii care, în ziua votului, se află într-o altă țară vor putea să-și exprime preferințele electorale. Cetățenii români care au reședința într-o altă țară pot vota în țara respectiva. Dacă doresc să-și exprime votul pentru România, atunci va fi nevoie de o declarație pe propria răspundere pentru a se retrage de pe alte liste de votare. Ministerul Afacerilor Interne va organiza secțiile de votare din România, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe va organiza secțiile de votare din străinătate.

România va avea 33 de mandate în Parlamentul European. Fiecare partid va pregăti o listă cu cel puțin 33 de candidați. Votul cetățenilor va fi pentru toată lista, nu doar pentru anumite persoane. Partidele vor primi mandatele proporțional cu numărul voturilor.

Pentru a participa la alegerile europarlamentare din 2024, partidele trebuie să se înscrie la Autoritatea Electorală Permanentă cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua votului. Poate candida orice cetățean român care are vârsta împlinită de 23 de ani până la ziua votului.

Cine poate câștiga

Sondajele arată că doar 6 partide din România pot intra în Parlamentul European, după alegerile europarlamentare din 2024: PSD, PNL, AUR, USR (cu Alianța Dreapta Unită), SOS România și UDMR. Pentru a primi mandate, un partid sau o alianță trebuie să obțină cel puțin 5% din numărul total de voturi.

Adevărata miză a partidelor din România o reprezintă grupurile europene din care fac parte. PSD România este parte din grupul Social-Democraților Europeni(S&D). PNL și UDMR sunt integrați din grupul Popular European. USR este în grupul Renew. AUR și SOS România vor trebui să-și găsească un grup care să-i primească, dar partidul lui George Simion are discuții deja cu euroscepticii din Vestul Europei.

Apartenența la un grup european este importantă pentru împărțirea funcțiilor în Parlamentul European. S&D și PPE sunt grupurile care au șanse să formeze în continuare majoritatea în Parlamentul European, iar acestea își vor împărți între ele cele mai importante funcții.

De ce votăm pentru Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singurul parlament din Europa care nu are putere legislativă. Europarlamentarii pe care îi alegem o dată la 5 ani nu pot propune legi la nivel european, ci au doar rolul de a vota sau respinge legile propuse de Comisia Europeană. Există puține cazuri în care Parlamentul European respinge proiectele Comisiei. În consecință, PE este văzut ca un uriaș notar al Uniunii Europene.

De asemenea, europarlamentarii mai au și alte roluri, mai ales aceea de raportori. Parlamentul European poate decide un control asupra instituțiilor UE sau să interogheze anumite instituții ale Uniunii.

Probabil cel mai important rol al Parlamentului European este acela de a stabili bugetul Uniunii Europene, împreună cu Consiliul UE. Acest lucru le permite europarlamentarilor să influențeze direcția de dezvoltare a Uniunii Europene. În acest caz, grupurile S&D și PPE vor fi cele mai influente deoarece vor avea majoritatea în plen.

În acest moment, Uniunea Europeană are 705 parlamentari, iar numărul lor este proporțional cu populația fiecărui stat. Spre exemplu, Germania este statul care are cei mai mulți parlamentari europeni. De asemenea, numărul total din PE poate crește dacă Uniunea Europeană va accepta alte state europene.

La ce ne ajută Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a demonstrat de numeroase ori toate beneficiile sale. Pe lângă fondurile europene de care beneficiază țara noastră, mai avem: piața liberă, importul de tehnologie din Vestul Europei, instituții europene pentru protejarea statului de drept, libera circulație, accesul la universitățile de top din Vestul Europei, accesul la spitale moderne, stabilitate economică. Uniunea Europeană, în ultimii 17 ani, a schimbat toate aspectele vieții românilor: atât la nivel politic, cât și în privința construcției sociale.

De la 1 ianuarie 2007 și până în 2023, România primise de la Uniunea Europeană 56 de miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Suma totală a fondurilor depinde de ritmul instituțiilor române de a le atrage. De asemenea, România are alte proiecte în valoare de aproape 30 de miliarde de euro finanțate de PNRR. Autostrăzi, școli, rețele de apă și canalizare, rețele de gaz au fost realizate cu banii statelor membre UE. Sute de spitale au fost modernizate cu bani europeni. Milioane de români au beneficiat de ajutoare din partea UE. Numeroase companii s-au deschis sau modernizat cu fonduri europene. Subvențiile pentru agricultură sunt și ele plătite cu fondurile europene.

Și dacă nu votez

Există riscul ca grupurile naționaliste și eurosceptice să preia controlul în Parlamentul European. Pentru prima dată în istoria UE, grupurile PPE și S&D pot pierde majoritatea. Partidele naționaliste și eurosceptice au șanse la rezultate foarte multe în multe state membre.

Un sondaj Politico arată că, la alegerile din iunie 2024, PPE ar putea obține 171 de mandate în Parlamentul European, iar SD doar 141. Însă marea surpriză e la grupurile eurosceptice și naționaliste.

Grupul Identitate și Democrație (ID) ar putea avea 90 de mandate, devenind al treilea grup din PE. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) ar ajunge la 78 de voturi, pe locul 4 după Renew cu 82 de mandate. Prin urmare, dacă ID și ECR vor forma un singur grup în Parlamentul European ar deveni cel mai mare grup european.

Astfel, votul tuturor va fi important pentru viitorul Uniunii Europene. O victorie a euroscepticilor și naționaliștilor ar putea limita dezvoltarea UE. Țări precum România sau Bulgaria ar avea de suferit, după cum s-a văzut deja în cazul Schengen. România trebuie să demonstreze că mai crede în proiectul UE, care de 17 ani finanțează dezvoltarea țării noastre.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News