Skip to content
Politică

Alegeri în Alba: PSD, dinamitat după locale EXCLUSIV

turistinfo.ro

Un material de Marinela Angheluș și Valentin Busuioc

Pregătiri pentru parlamentare în Alba. PNL, pe cai mari. PSD, dinamitat după locale EXCLUSIV

Redacţia PSnews.ro demarează, miercuri, o serie de materiale referitoare la pregătirile principalelor partide pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul acestui an.

Luând judeţele în ordine alfabetică, vă prezentăm astăzi situaţia din Alba, unde, în urma alegerilor locale, PNL este pe cai mari, în timp ce PSD este dinamitat.

Amintim că, în urma scrutinului de pe 5 iunie, PNL a câştigat 58 dintre cele 78 de primării din judeţ (inclusiv cea din Alba-Iulia), în timp ce PSD a luat doar 13 posturi de primar (ALDE şi UDMR obţinând câte 2 fotolii edilitare). Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, liberalii şi-au adjudecat 19 posturi de consilieri judeţeni, depăşind social-democraţii la o distanţă mai mult decât confortabilă (aceştia obţinând 9 fotolii).

Șapte dintr-o lovitură. Negocieri aprige şi disensiuni între aripile PNL şi PDL

În prezent, judeţul Alba este reprezentat în Parlament de 5 deputaţi şi 2 senatori. Cei cinci deputaţi sunt:

  • Cătălin Potor (ales, în 2012, din partea PNL, dar trecut la PSD în martie 2014);
  • Clement Negruţ (fost PDL-ist, în prezent unul dintre vicepreşedinţii PMP);
  • Dan Coriolan Simedru (PNL);
  • Cornel-George Comşa (iniţial, membru al PPDD, iar de curând fondator al unei formaţiuni denumite Partidul Nostru);
  • Ioan Dîrzu (PSD).

Senatorii pe care Alba i-a trimis în Legislativ sunt:

  • Teodor Atanasiu (PNL, care şi-a exprimat intenţia să candideze, în acest an, în judeţul Buzău);
  • Alexandru Pereş (PNL, fost PDL).

Disperare în PSD: „Doi deputaţi şi un senator”

În urma înfrângerii suferite de către PSD în judeţul Alba la alegerile locale, pe 1 iulie, ziarulunirea.ro a scris că deputatul Ioan Dîrzu a demisionat din fruntea PSD Alba, social-democrații urmând să desemneze lideri interimari, printre propunerile acestora aflându-se primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, și fostul prefect Cornel Murg. Totuşi, pe 4 august, Comitetul Executiv Naţional (CExN) al PSD, reunit în Vaslui, l-a reconfirmat pe Dîrzu în fruntea PSD Alba a deputatului Ioan Dîrzu, conform alba24.ro.

Văzându-se repus în fruntea bucatelor, Ioan Dîrzu s-a apucat să taie în carne vie. Astfel, pe 11 august, deputatul a anunţat, într-o conferinţă de presă, că la nivelul organizației județene a partidului s-a făcut o analiză a rezultatelor obținute în alegeri și s-a decis luarea unor măsuri dure pentru cele care nu au avut un scor mulțumitor. Astfel, 31 de organizații comunale au fost dizolvate şi a fost schimbată conducerea în 4 organizații municipale și orășenești, iar 2 lideri de la organizația județeană au fost degradați. Criteriul: scorul electoral sub 20%, informează ziarulunirea.ro.

Marţi, redacţia PSnews.ro l-a contactat pe Ioan Dîrzu, întrebându-l ce planuri are PSD Alba pentru alegerile parlamentare. Astfel, președintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, ne-a declarat că social-democraţii din judeţ sunt nemulţumiţi de scorul de la scrutinul local, politicianul promiţând că acesta „va fi îmbunătăţit substanţial” în alegerile legislative.

”Nu suntem mulțumiți de scorul electoral obșinut de PSD în județul Alba, pentru că este un scor mic și nu reprezintă cu adevărat forța partidului și a colegilor de echipă din Alba. Acesta va fi îmbunătățit substanțial. Credem că se putea mai bine. Se putea mai mult în anumite zone ale județului. Referitor la lista de parlamentare, aceasta nu este încă finalizată și nu vreau să o fac publică acum. Scorul nostru cred că va fi de doi deputați și un senator din totalul de 5 deputați și 2 senatori. Hotărârile de alianță se iau la nivel național, nu la nivel local. Deci decizia privind o eventuală alianță la alegerile parlamentare se va lua la nivel central”, ne-a declarat Ioan Dîrzu.

PDL a eclipsat PNL

Surse politice au declarat pentru PSnews.ro că, în urma alegerilor de la finele anului curent, PNL îşi propune să câştige 3 deputaţi şi 1 senator în Alba. Mai mult: există o luptă în interiorul PNL-ului judeţean, între vechiul PNL şi fostul PDL. Concret: oamenii Alinei Gorghiu vor să ocupe ei 3 locuri eligibile dintre cele 4 propuse (iar unul să îl dea foştilor PDL-işti). Pe de altă parte, echipa lui Vasile Blaga negociază să obţină 2 deputaţi şi 2 senatori. Ca să dăm nume, în interiorul PNL, bătălia pentru locul întâi se dă între Claudiu Florin Roman (cunoscut ca fiind favoritul lui Teodor Atanasiu şi al Alinei Gorghiu) şi deputatul Dan Simedru, ambii fiind vechi PNL-işti.

Florin Roman a intrat în atenţia presei la mijlocul lunii septembrie 2015, când a fost propus de către PNL pentru un post de membru în Consiliul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, bursa.ro scria, în acea perioadă, că propunerea lui Florin Roman a stârnit vii dispute între aripile PNL şi PDL, din cauza lipsei de experienţă a politicianului în domeniul energiei.

În prezent, sursele PSnews.ro arată că, din vechiul PNL, mai sare la cap pentru un post de parlamentar de Alba unul dintre viceprimarii municipiului Alba-Iulia, pe numele său Gabriel Pleşa. La nivel central, PNL a promis că va avea un număr crescut de femei pe liste. Astfel, propunerea organizaţiei liberale de femei de la Alba este Monica Ignat (fostă şefă în Inspectoratul Şcolar Judeţean), dar este puţin probabil ca aceasta să prindă un loc eligibil pe liste, mai arată sursele noastre.

Caz simptomatic pentru mare parte din ţară, judeţul Alba a arătat, după alegerile locale, cum oamenii lui Vasile Blaga i-au trimis într-un con de umbră pe cei ai Alinei Gorghiu. De altfel, şansele contrare erau extrem de mici, având în vedere că fostul PDL-ist Mircea Hava era deja primar încă din 1996, în mod neîntrerupt.

Hava (care, din februarie, conduce organizaţia judeţeană a PNL ca preşedinte unic) şi-a câştigat fotoliul cu 58,94% dintre voturi. În prezent, în perspectiva alegerilor parlamentare, se pare că există deja nouă membri care și-au exprimat dorința de a candida, cinci dintre aceștia făcând parte din vechiul PNL, iar patru din vechiul PDL. Este vorba – potrivit unor surse citate de ziarulunirea.ro – despre Florin Roman, Dan Simedru, Cornel Berindei, Dumitru Fulea, Gabriel Pleșa, Alexandru Pereș, Corneliu Olar, Sorin Bumb și Silviu Ponoran. Dintre aceste nume, ne-a atras atenţia cel al senatorului Alexandru Pereş.

Tot Ziarul Unirea scria, în 2012, că politicianul (care activează ca parlamentar încă din 1996, neîntrerupt) este fiul colonelului Şandor Pereş, şeful Securităţii Cluj. Pereş senior a rămas în istorie pentru anchetarea disidentei anticomuniste Doina Cornea. La rândul lui, Corneliu Olar a intrat în atenţia presei după ce s-a răsucit la 180 de grade. Astfel, în 2011, politicianul (pe atunci deputat PDL pentru un mandat) lăuda proiectul RMGC de la Roşia Montană, însă, doi ani mai târziu (în toiul protestelor de stradă), acelaşi Olar o dădea la întors, conform ziarulunirea.ro.

În octombrie 2015, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a acuzat pe Corneliu Olar de conflict de interese (fiindcă îşi angajase fiica în calitate de referent la biroul parlamentar), dar, în aprilie 2016, politicianul a câştigat procesul în primă instanţă. Şi fostului PDL-ist Sorin Ponoran îi suflă ANI în ceafă, instituţia acuzându-l – în martie 2016 – de conflict de interese, după ce a semnat două acte adiţionale la contractele dintre primărie şi o firmă la care fiul lui este administrator şi asociat unic.

Surpriza Atanasiu

Nu în ultimul rând, din Alba vine o surpriză în persoana senatorului PNL Teodor Atanasiu. Acesta reprezintă judeţul în Parlament încă din 2012, dar, vinerea trecută, a anunţat că ar putea candida pentru un mandat din partea judeţului Buzău.

CITIŢI ŞI: Atanasiu devoalează dacă va candida pentru un nou mandat de parlamentar

Astăzi (miercuri), Atanasiu a oferit mai multe detalii pentru PSnews.ro despre posibila candidatură buzoiană. „Am susținut că s-ar putea să candidez. Păi, este la 5 ore de București, stau cu familia la București, prefer să fie o distanță mai scurtă față de colegiul pe care îl reprezint. În județul Alba, nu a existat nicio nemulțumire; dimpotrivă: am avut un scor foarte bun (peste 50%). Nu am nicio problemă, dar este prea departe. Nu am avut un Guvern Ponta care să se țină de promisiune, să facă autostrada. Dar, dacă nu s-a făcut autostrada, e departe. Încă nu s-au stabilit candidații PNL-ului în Alba, la alegerile parlamentare. După 1 septembrie, va fi o evaluare națională și apoi vom stabili listele de candidați. PNL-ul nu face nicio alianță pentru parlamentare. Dacă este pentru formarea Guvernului, este altceva”, ne-a spus Atanasiu, răspunzându-ne unor întrebări despre campania legislativă.

ALDE şi PMP se luptă pentru vizibilitate

Atât ALDE, cât şi PMP se luptă, la nivel naţional, să devină fiecare a treia forţă politică din România. Cele două partide îşi arată ambiţiile şi la nivelul judeţului Alba, după cum reiese din declaraţiile oferite, pentru PSnews.ro, de către Ioan Lazăr (co-preşedinte al ALDE Alba) şi deputatul Clement Negruţ (preşedintele organizaţiei judeţene a PMP). Ideea comună exprimată de către cei doi este că, momentan, partidele nu au luat în calcul alianţe nici în Alba, nici la nivel naţional.

Ioan Lazăr: „Mi-aş dori să ne apropiem de 10% la nivelul judeţului”

„Momentan, nu am făcut lista de candidaţi – toată lumea este în concedii luna asta. Abia spre sfârşitul lunii sau începutul lunii viitoare vom convoca o şedinţă şi vom stabili candidaţii. Iar ca şi target, eu mi-aş dori să ne apropiem de 10% la nivelul judeţului Alba. Nu vom face alianţă cu nimeni; vom candida singuri pe liste. Nici măcar cu PSD-ul – numai dacă se va hotărî la nivel central (să facă toată lumea), dar noi nu ne dorim lucrul ăsta – noi ne dorim să mergem singuri pe liste. Sunt ceva nume, dar nu le-aş menţiona, ca să nu fac discriminări. N-aş vrea să nominalizez, deocamdată, până n-o vom face într-o şedinţă, ca fiecare să-şi exprime dorinţa. La alegerile locale, am avut în judeţul Alba un rezultat mulţumitor, ţinând cont că în judeţul Alba noi suntem o zonă defavorizată în politică, aşa cum sunt zonele defavorizate în agricultură. În judeţul Alba, noi suntem un partid defavorizat, pentru că PDL-ul aici este un partid foarte puternic şi au o maşinărie de vot. Ei sunt foarte, foarte bine organizaţi, cu primari din ’89 încoace, cu preşedinte de Consiliu Judeţean. Deci, practic, ei au tot. Noi suntem un partid nou şi ne-am descurcat singuri”, ne-a spus Ioan Lazăr.

Clement Negruţ: „O poziţie de deputat şi – de ce nu? -, cu puţină şansă şi multă muncă, un senator”

La rândul lui, Clement Negruţ s-a plâns că PMP „a fost furat” la alegerile locale de pe 5 iunie, din cauză că nu a avut reprezentanţi în secţiile de votare. „Noi suntem acum în faza de lansare a ofertei în interiorul partidului. Până în data de 14 septembrie, colegii care doresc îşi vor depune o cerere, un CV, o declaraţie de intenţie pentru a participa la aceste alegeri. Bineînţeles, printre aceste persoane, o să mă număr şi eu, în calitate de preşedinte al organizaţiei. Acuma: la nivelul judeţului Alba, ţinând cont de scorul de la alegerile locale şi de faptul că zestrea administrativă a consilierilor locali ai PMP la nivelul judeţului a crescut odată cu fuziunea cu UNPR, lucrul ăsta mă face să stabilesc o ţintă undeva peste 10%-12% la alegerile parlamentare din toamna acestui an şi, categoric, asta însemnând o poziţie de deputat şi – de ce nu? -, cu puţină şansă şi multă muncă, un senator.La alegerile locale, am obţinut un scor mulţumitor. Sigur: ţinta noastră a fost un pic mai curajoasă (am sperat la un scor de 10%), însă am pierdut foarte multe voturi datorită faptului că n-am avut reprezentanţi în secţiile de vot şi, ca atare, eu ne consider – din punctul ăsta de vedere – nedreptăţiţi. Şi aş fi mult mai dur, spunând că Partidul Mişcarea Populară a fost furat la alegerile locale din vara acestui an la nivelul judeţului Alba şi sunt sigur că şi la nivel naţional. Alianţe nu luăm în calcul nici la nivelul judeţului şi, deocamdată, n-au intrat în discuţie nici la nivel naţional niciun fel de alianţe”, a punctat deputatul.

Proiectele UDMR şi USB / USR

Din păcate, până la momentul transmiterii acestei ştiri, redacţia PSnews.ro nu a putut obţine puncte de vedere din partea UDMR sau a Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), formaţiunea lui Nicuşor Dan urmărind să se extindă la nivel naţional şi să devină Uniunea Salvaţi România (USR). Pe de altă parte, pe 16 iulie, Consiliul Reprezentanţilor Unionali, forul decizional al UDMR, a adoptat, la Târgu Mureş, metodologia prin care vor fi desemnaţi candidaţii pentru alegerile parlamentare.

Astfel, „nu poate candida la alegerile parlamentare persoana care, în urma alegerilor locale, a obţinut un mandat de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean, care nu are un istoric de integritate în relaţia cu serviciile de informaţii, după cum nu pot candida nici persoanele care, în alegerile parlamentare, europarlamentare sau locale trecute au candidat din partea altor partide sau formaţiuni politice”, potrivit adevarul.ro.

De cealaltă parte, Nicuşor Dan a mers, pe 12 august, în Alba Iulia, pentru a vorbi despre proiectul Uniunea Salvați România (USR), ca alternativă la partidele politice tradiționale, despre extinderea la nivel național și obiectivele pe termen scurt si mediu ale USR. Politicianul a declarat – citat de radiounirea.ro – că nu se cunoaște încă liderul USR Alba, dar că liderul naţional al partidului va avea o întâlnire cu simpatizanții din Alba pe care ii va lăsa să se cunoască și apoi vor decide.

Totuşi, Nicuşor Dan a vorbit despre două aspecte esenţiale pentru judeţ: industria auto şi Roşia Montană. Știu că avem firme care au venit în Sebeș și care produc piese pentru industria auto, un lucru important. Chiar dacă nu am apucat să mă informez, intuiesc ca în economia locală nu există poziții pentru tineri care termină studiile și care pleacă din Alba Iulia către Cluj sau alte orașe. Noi ne-am implicat, în momentul în care eram Asociație, împotriva proiectului minier. Roșia Montana are șansa, și există  studii pe care le-au făcut oameni de prestigiu de știință la nivel mondial, care spun că Roșia Montana trebuie să intre în patrimoniul mondial UNESCO. Asta însemnă că va intra într-un circuit mondial turistic și mai înseamnă că se pot produce venituri pentru locuitorii de acolo. Cred că asta este soluția pentru Roșia Montană”, a a punctat Dan.

Întrebarea-cheie pentru scrutinul parlamentar

Chiar dacă aşa-numitele „partide-balama” (ALDE şi PMP) se ambiţionează să obţină un scor de cel puţin 10%, principala întrebare va fi dacă surpriza electorală ar urma să vină din partea formaţiunilor noi, precum Uniunea Salvaţi România şi – de ce nu? – diverse partide care se vor forma până la data alegerilor parlamentare. Totodată, rămâne de văzut care vor fi mişcările de alianţe gândite de principalii lideri politici naţionali, mai ales că partidele se confruntă deja cu ameninţarea unui nou guvern tehnocrat, în situaţia în care niciuna dintre formaţiuni sau coaliţii nu va reuşi să obţină majoritatea de 50% + 1.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *