Dan Dungaciu – profesor universitar și expert în geopolitică, a fost invitatul Marinelei Angheluș, în studioul PS News, la emisiunea Puterea Știrilor. Subiectele geopolitice și, punctual, alegerile din Taiwan de sâmbăta viitoare, precum și poziția Chinei în acest moment au fost discutate detaliat.
Dan Dungaciu: Taiwan-ul este una dintre cele mai investigate regiuni din lume la nivel de cercetare sociologică. Sigur că principalele lucruri care se investighează acolo sunt legate de identități. În realitate, partidele din Taiwan se bazează pe o asumare de tip identitar. Întrebarea cine suntem noi? Suntem taiwanezi, chinezi, suntem și una și alta, este, de fapt, întrebarea politică majoră. Acolo trebuie căutate resorturile partidelor din Taiwan. Este o democrație vibrantă, dar este o democrație care are o legătură mai complicată cu China decât se sugerează de multe ori. Partidul Democrat (PD) este cel care, în acest moment, are un candidat care conduce în alegeri cu cinci procente. PD se bazează pe identitatea taiwaneză. Cei care se consideră taiwanezi sunt reprezentați de acest partid. Miza acestui partid este că, în ultima vreme, a crescut, a dat două mandate de președinți.
Cele 3 partide, jucătorii importanți ai alegerilor din Taiwan
Dan Dungaciu: Dacă va câștiga și aceste alegeri ( n.r. PD) va fi de trei ori la rând ales un președinte care vine din partea Partidul Democrat. Un semnal foarte important pentru Bejing care se uită la trend și observă că populația, mai degrabă se identifică cu Taiwanul decât cu China.
Al 2-lea partid este Partidul Național Chinez. Acesta e partidul care a plecat după ce partidul Kuomintang a fost infrânt. O bună parte dintre chinezii naționaliști apropiați de Occident, anti-comuniști s-au refugiat în Taiwan.
Ei bine, partidul acesta, care a fost anti-chinez, anticomunist, naționalist, pro-occidental și susținut de occidentali, la un moment dat a făcut o greșeală strategică majoră. Asta e altă discuție. Acum este partidul rău, pentru că el e partidul care dorește o apropiere de China, chiar o potențială reunificare cu China.
Al 3-lea partid este unul care încearcă să umple, hai să zic așa, de centru. Nici foarte apropiat de China, nici foarte depărtat de China. Dar, cred că succesul unui asemenea partid, deocamdată, nu va avea o mare relevanță politică. Rămân ceilalți doi poli de putere.
Secolul umilinței chineze
Dan Dungaciu: Inclusiv partidul Kuomintang care e un partid mai asumat, de identitate chineză, și acesta vrea mai degrabă să oprească politici care ar declanșa independența Taiwanului așa cum Partidul Democrat vrea mai degrabă să oprească politici care a reunificat Taiwanul cu China. Deci, fiecare joacă pe un tip de blocaj. Niciunul nu este 100% pe proiectul unificare, nici 100% pe proiectul independență. Dar, în esență, alegerile acestea sunt importante, pentru că dau un semnal important în cazul în care candidatul democrat ar ajunge la putere.
Cred că chinezii au în minte și un soi de soluționare. Motorul principal al poziției chineze este memoria celor 100 de ani de umilință, ceea ce numesc ei secolul umilinței chineze.
Resurecția naționalista a Chinei este resortul motorului său politic
Dan Dungaciu: Comunismul este o fațadă. Președintele și-a adus la putere zona militară, zona de forță, dacă vreți, din China. Și de aici tot ce vedeți în presă, schimbarea liderilor militari sau miniștrilor apărării, în China. Marea problemă cu militarii în China este că această forță militară a început să crească, pentru că atunci când crește, o mare putere începe să-și dezvolte capacități militare și forța aceea militară devine tot mai activă. Ăștia sunt oamenii care pun cea mai mare presiune pe președinte, ca să se întâmple ceva, inclusiv pe relația cu America.
Dacă președintele reușește să construiască un soi de relație politică cu Taiwan, în care ambele părți să fie de acord că Taiwan se va integra în China, asta este o variantă posibilă prin care președintele a rezolvat „problema”. China este o putere în ascensiune. Orice putere în ascensiune crede că i se cuvine mult mai mult decât cred cei din afară care se uită la ea. Așa s-a întâmplat cu toate puterile.
Rusia, Turcia, China- gândire de tip imperial
Dan Dungaciu: Ați văzut ce s-a întâmplat cu Rusia care a început să dorească să redevină puternică!
Turcia are revendicări în Orientul Mijlociu, începe să aibă o gândire de tip imperial. Adică, domnul Erdogan se crede legatarul Imperiului Otoman și șeful întregii lumi musulmane. De aici ideea transmisă într-un mesaj – lupta dintre semilună și cruce, pentru că șeful imperiului otoman, de fapt era șeful lumii musulmane. Deci toate toate aceste forțe așa procedează, vedeți și ce s-a întâmplat și cu Statele Unite.
Primul lucru pe care l-a făcut America atunci când a crescut, ca mare putere, a spus: regiunea noastră ne aparține: America este a americanilor, Europa a europenilor, etc. Asta face China, acum, și toată lumea știe că ea face asta.
Alegeri de „pace şi război”, sâmbătă, în Taiwan. De ce sunt importante şi ce trebuie urmărit
Taiwanul merge sâmbătă la urne pentru a alege un nou preşedinte şi un nou parlament, în umbra proiectată a unei Chine tot mai asertive, care a numit votul o alegere între „pace şi război”, relatează Reuters.
Dar indiferent cine câştigă alegerile, presiunea militară şi economică a Beijingului asupra Taiwanului ar putea continua şi chiar creşte, spun oficialii din domeniul securităţii din Taiwan.
China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu, în ciuda obiecţiilor vocale ale guvernului de la Taipei, şi nu a renunţat niciodată la ideea de a utiliza forţa pentru a aduce insula sub controlul Beijingului.
Pe lângă semnificaţia sa teritorială pentru Beijing, Taiwanul este, de asemenea, o putere globală în domeniul semiconductorilor şi găzduieşte cel mai mare producător de cipuri din lume, TSMC.
ALEGERI CU RĂSUFLAREA CHINEI ÎN CEAFĂ
Miza alegerilor va fi viitorul legăturilor tensionate ale Taiwanului cu vecinul său gigantic, ambele partide majore susţinând suveranitatea Taiwanului, dar oferind opinii diferite cu privire la relaţiile insulei cu China.
Vicepreşedintele Lai Ching-te, candidatul la preşedinţie al Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, a îndemnat populaţia să nu se lase influenţată de ameninţările Chinei, propunând în acelaşi timp discuţii cu China şi angajându-se să nu tulbure statu quo-ul.
„Taiwanul se află în prima linie a confruntării dintre democraţie şi totalitarism”, a declarat Lai la un miting de campanie, marţi.
ŞTIRI FALSE ŞI PRESIUNI MILITARE
DPP susţine că Beijingul încearcă să intervină în vot prin răspândirea de ştiri false şi prin exercitarea de presiuni militare şi economice. China a catalogat aceste acuzaţii ale DPP drept „trucuri murdare” şi o manevră pentru a câştiga voturi prin „exagerarea” unei ameninţări.
În ultimul an şi jumătate, China a organizat două runde de exerciţii militare majore în apropiere de Taiwan, inclusiv în august 2022, lansând rachete în apele din largul insulei, în timp ce Beijingul îşi afirmă pretenţiile de suveranitate asupra insulei democratice.
Cel mai mare partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang (KMT), a atacat DPP ca fiind separatist şi a promis o opoziţie puternică faţă de independenţa Taiwanului, afirmând în acelaşi timp că vor căuta dialogul cu China şi vor continua să consolideze apărarea insulei.
„Hou Yu-ih se opune independenţei Taiwanului, va permite pacea între cele două coaste ale strâmtorii, va relua dialogul şi schimburile, va consolida apărarea naţională şi va permite tuturor să trăiască în pace în Taiwan”, a declarat luni candidatul la preşedinţie al KMT, Hou.
VIZIUNI DIFERITE PENTRU VIITOARELE RELAŢII CU CHINA
În 1949, guvernul învins al Republicii Chineze s-a refugiat în Taiwan după ce a pierdut un război civil cu comuniştii lui Mao Zedong, care au fondat Republica Populară Chineză. Republica China rămâne denumirea oficială a Taiwanului.
În timp ce ambele partide majore afirmă că Taiwanul este deja o ţară suverană, ele au viziuni diferite asupra legăturilor cu China.
KMT susţine că atât Taipei, cât şi Beijingul aparţin unei singure Chine, dar fiecare poate interpreta ce înseamnă acest lucru în cadrul a ceea ce se numeşte „consensul din 1992”, o înţelegere tacită la care au ajuns guvernul de atunci al KMT şi China.
DPP respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului, afirmând că viitorul Taiwanului ar trebui să fie decis de poporul său.
În cazul în care DPP va câştiga alegerile prezidenţiale, va fi pentru prima dată când acelaşi partid va rămâne la putere pentru un al treilea mandat consecutiv de când a început votul prezidenţial direct în 1996. Modul în care China, unde preşedintele Xi Jinping desfăşoară o nouă epurare anticorupţie a armatei şi se confruntă cu probleme economice persistente, va reacţiona la rezultatul alegerilor va fi esenţial.
CAMPANIE „PE MAI MULTE FRONTURI”
Oficialii taiwanezi au avertizat în repetate rânduri alegătorii că Beijingul încearcă să influenţeze rezultatele alegerilor printr-o campanie „pe mai multe fronturi”, de la operaţiuni clandestine de influenţă în temple şi sancţiuni comerciale până la sponsorizarea unor călătorii la preţuri reduse în China pentru politicienii locali şi presiuni asupra unei formaţii rock influente.
Un oficial de securitate din Taiwan, care a vorbit sub protecţia anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al situaţiei, a declarat că este posibil ca China să organizeze mai multe exerciţii între alegeri şi 20 mai, când noul preşedinte îşi va prelua mandatul. „Dar, cu siguranţă, trebuie să luăm în considerare propriile probleme ale Chinei, inclusiv toleranţa sa faţă de criticile internaţionale”, a declarat oficialul.
De la sfârşitul lunii decembrie, Xi a subliniat de două ori în comentarii publice importanţa „reunificării” cu Taiwanul, deşi nu a menţionat nici alegerile, nici utilizarea forţei.
Un al doilea oficial de securitate din Taiwan a declarat că, indiferent cine va fi ales, Beijingul ar putea adăuga presiune asupra noului lider înainte de 20 mai, poate din punct de vedere economic prin aplicarea de tarife antidumping asupra importurilor din Taiwan, după ce luna trecută a acuzat Taiwanul că ridică bariere comerciale incorecte.
Unităţile de securitate din Taiwan consideră că China va continua probabil să reducă numărul de ţări care au relaţii diplomatice oficiale cu Taipei – în prezent doar 13 – şi să îşi intensifice coerciţia economică, inclusiv prin anchete comerciale, potrivit unei evaluări interne de securitate a scenariilor posibile după vot.
MIZA ALEGERILOR LEGISLATIVE
Există şi un al treilea candidat la prezidenţiale – fostul primar din Taipei, Ko Wen-je, din micul Partid al Poporului din Taiwan (TPP), înfiinţat în 2019.
În prezent, partidul are doar cinci din cele 113 locuri din legislativ, dar accentul pus de Ko pe problemele de bază, cum ar fi costul ridicat al locuinţelor, i-a adus o bază de susţinere pasionată în rândul multor tineri taiwanezi care au venit în număr mare la mitingurile sale de campanie.
Alegerile parlamentare sunt la fel de importante, iar atât DPP, cât şi KMT au subliniat în campanie necesitatea de a obţine o majoritate. În ultimii patru ani, DPP a avut mai mult de 50% din parlamentari, ceea ce înseamnă că a putut adopta cu uşurinţă legislaţia.
Preşedinta Tsai Ing-wen, de la DPP, nu poate candida din nou, conform Constituţiei, după două mandate de patru ani.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
