UPDATE 21.05
Numărul votanților în străinătate a ajuns, la ora 21.00, la 743.962 de cetățeni, o creștere de 184,16% față de scrutinul parlamentar din 2020 când, la aceeași oră, votaseră 261.811 de români.
UPDATE, ORA 20.09
Au votat în diaspora până la ora 20.00 710.382 români: 706.039 pe listele suplimentare, restul pe liste de corespondenţă.
UPDATE, ORA 19.08
În străinătate, au votat până la ora 19.00 peste 663.000 de oameni, din care 4.343 prin corespondenţă.
UPDATE, ORA 18.07
Până la ora 18.00, în diaspora au votat 608.547 români. 604.204 au votat pe listele suplientare.
UPDATE, ORA 17.08
În străinătate, au votat până la ora 17.00 558.598 de oameni, din care 4.343 prin corespondenţă.
UPDATE, ORA 16.10
Până la ora 16.00, au votat în diaspora 490.185 români. Pe liste suplimentare au votat 485.842, iar restul pe liste de corespondenţă.
UPDATE, ORA 15.09
În străinătate a votat, până la ora 15.00, 428.916 români: 424.573 pe liste suplimentare şi 4.343 pe liste de corespondenţă.
UPDATE, ORA 14.07
Până la ora 14.00, în diaspora au votat 366.045 de români: 361.702 pe liste suplimentare şi 4.343 pe liste de corespondenţă.
UPDATE, ORA 13.00
Aproape 300.000 de români au votat în diaspora, până la această oră, pe liste suplimentare. Astfel, numărul total, cu tot cu votul prin corespondență, se ridică la 303.189.
UPDATE, ORA 12.25
La ora 12.20, prezența în diaspora a ajuns la 266.000, în timp ce la alegerile parlamentare din 2020 au votat în străinătate 265.490 de români.
Peste 3,5 milioane de alegători din țară și diaspora au votat până acum. Votanții din diaspora reprezintă la acest moment circa 7,5% din totalul celor care s-au prezentat la urne.
UPDATE, ORA 12.00
În diaspora se votează masiv, peste 248.000 de alegători și-au exprimat opțiunea. Într-o singură oră au votat mai bine de 40.000 de români din străinătate.
Prezența la alegerile parlamentare în diaspora a depășit prezența totală în străinătate la scrutinul din 2020, potrivit datelor furnizate de AEP.
UPDATE, ORA 10.00
Peste 181.000 de români din diaspora au votat la alegerile parlamentare, până la ora 10.00, arată datele AEP. Numărul este aproape dublă față de cei care au votat la alegerile parlamentare din 2020, când, la aceeași oră, 97.472 de români au votat în diaspora. La aceștia se mai adaugă și cei 4.343 de români care au votat prin corespondență.
Țările unde s-a votat cel mai mult, la ora 10.00: Marea Britanie: 32.408 de voturi Italia: 28.033 de voturi Germania: 26.148 de voturi Spania: 21.873 de voturi Republica Moldova: 20.084 de voturi
UPDATE, ORA 09.00
În străinătate au votat peste 175.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.
UPDATE, DUMINICĂ, ORA 07.00
Peste 170.000 de persoane au votat la secţiile din străinătate pentru alegerile parlamentare, până duminică la ora 07.00. Cele mai multe voturi au fost înregistrate în Marea Britanie, peste 31.500, în timp ce în Italia sunt peste 25.000 de votanţi, în Germania s-au înregistrat peste 24.000 de voturi, iar în Spania peste 20.000.
UPDATE, ORA 23.08
Până la ora 23.00, în secţiile de votare din străinătate au votat 162.903 persoane, numărul total al votanţilor fiind de 167.246.
Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Marea Britanie – 31.533, urmată de Italia – 25.044, Germania – 24.504 şi Spania – 20.785.
UPDATE, ORA 22.07
Un număr de 160.428 de persoane au votat, până la ora 22.00, la secţiile de votare din străinătate, numărul total al votanţilor fiind de 164.771.
Pe primul loc ca număr de persoane participante la vot se află Marea Britanie cu 29.919, urmată de Italia cu 25.045, Germania cu 24.499 şi Spania cu 20.768.
UPDATE, ORA 21.08
Până la ora 21.00, au votat 153.132 de persoane pe listele suplimentare de la secţiile de votare din străinătate, numărul total al votanţilor fiind de 157.475.
În Marea Britanie, au votat 27.434 de persoane, în Italia – 24.314, în Germania – 23.702, în Spania – 19.668.
UPDATE, ORA 20.07
Conform datelor valabile la ora 20.00, 140.967 de persoane au votat la secţiile de vot deschise în străinătate, numărul total al votanţilor fiind de 145.310.
În Marea Britanie s-au înregistrat 24.358 de voturi, în Italia – 22.797, în Germania – 22.142, în Spania – 17.366, iar în Republica Moldova 14.274.
UPDATE, ORA 19.07
Până la ora 19.00, la secţiile din străinătate au votat 125.732 de persoane, numărul total al votanţilor fiind de 130.075.
Pe primul loc ca număr de votanţi a trecut Marea Britanie, cu 21.057 de voturi, urmată de Italia, cu 20.315, şi Germania, cu 20.156.
UPDATE ORA 18.06
Până la ora 18.00, au votat pe listele suplimentare la secţiile din străinătate 109.542 de persoane, numărul total al votanţilor fiind de 113.885.
În Germania au fost înregistraţi 17.745 de votanţi, în Marea Britanie – 17.818, în Italia – 17.552. Un număr mare de voturi se înregistrează şi în Republica Moldova – 12.563 şi Spania – 12.209.
UPDATE, ORA 17.35
102.212 români au ajuns până acum la urne pentru a vota la alegerile parlamentare la secţiile din străinătate.
UPDATE, ORA 17.05
Până la ora 17.00, la secţiile din afara ţării au votat 92.988 de persoane pe listele suplimentare, numărul total al votanţilor fiind de 97.331.
În Germania au fost peste 15.000 de voturi, în Italia şi Marea Britanie numărul votanţilor a depăşit 14.000, în timp ce Republica Moldova a trecut de 11.000 de votanţi, iar în Spania sunt peste 10.000.
UPDATE, ORA 16.04
Până la ora 16.00, 77.343 de persoane au votat la secţiile deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare, numărul total al votanţilor ajungând la 81.686.
În Germania, numărul persoanelor care au votat a trecut de 12.000, pe locurile următoare în ceea ce priveşte numărul mare de persoane care s-au prezentat la vot fiind Italia şi Marea Britanie, cu peste 11.000.
UPDATE, ORA 15.04
62.375 de români s-au prezentat la urne pentru a vota la alegerile parlamentare, până la ora 15.00, la secţiile de vot din străinătate. Cu voturile prin corespondenţă, s-a ajuns la un total de 66.718.
Cel mai multe voturi se înregistrează în Germania – peste 9.400, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Spania
UPDATE, ORA 14.05
Până la ora 14.00, 48.394 persoane au votat la secţiile din străinătate, iar numărul total al alegătorilor care şi-au exprimat opţiunea a ajuns la 52.737.
În Republica Moldova, Germania şi Italia numărul alegătorilor care s-au prezentat la urme a trecut de 7.000.
În Marea Britanie şi Spania au votat peste 5.500 de persoane.
UPDATE, ORA 13.08
Până la ora 13.00, 34.813 persoane au votat la secţiile de votare deschise în afara ţării, iar numărul celor care şi-au exprimat opţiunea până acum – în secţii sau prin corespondenţă – a ajuns la 39.156.
În Republica Moldova numărul celor care au votat a depăşit 5.800, în Italia 5.700 şi în Germania 5.200.
UPDATE, ORA 12.16
Până la ora 12.00, 22.934 au votat la secţiile deschise în afara ţării, numărul total care şi-au exprimat până acum opţiunea ajungând la 27.277.
Peste 4.300 de persoane au votat la cele 59 de secţii de votare din Republica Moldova şi aproape 4.000 în Italia. De asemenea, se votează constant în Germania, Spania, Anglia şi Franţa.
UPDATE, ORA 11.09
Până la ora 11.00, 13.880 au votat la secţiile deschise în afara ţării, numărul total care şi-au exprimat până acum opţiunea ajungând la 18.223.
În Italia au votat peste 2.500 de alegători, iar în Germania, Spania şi Anglia au votat peste 1.000 de persoane.
UPDATE, ORA 10.06
Până la ora 10.00, au mers la urne la secţiile de vot din străinătate 7.949 de români. Totalul votanţilor de până acum a ajuns la 12.292, având în vedere şi voturile prin corespondenţă.
Odată cu deschiderea secţiilor de votare din Europa se înregistrează numeroase voturi în ţări unde sunt comunităţi mari de români – Italia (peste 1.400), Germania (peste 1.000), Spania, Regatul Unit al Marii Britanii.
S-au mai înregistrat trei voturi în Rusia, 3 în Kazahstan, 4 în Uzbekistan, 2 în Georgia şi 6 în Ucraina, dintre care unul prin corespondenţă.
O persoană a votat în Islanda, alta în Iran, alta în Angola şi alta în Siria.
UPDATE, ORA 09.06
Până la ora 09.00, au mers la secţiile de votare din străinătate 4.008 români. Numărul total al votanţilor din străinătate a ajuns la 8.351, având în vedere şi faptul că au fost 4.343 de votanţi prin corespondenţă.
UPDATE, ORA 08.12
903 alegători s-au prezentat la urne până la ora 08.00, conform datelor AEP. În străinătate sunt 951 de secţii de votare.
Au votat prin corespondenţă 4.018 români.
Potrivit site-ului AEP care prezintă prezenţa la vot în tip real, au votat 19 persoane în Noua Zeelandă, secţia din Auckland fiind prima care s-a deschis, vineri seară, la ora 20.00, ora României.
Au mai votat 200 de persoane în Australia, dintre care 4 persoane prin corespondenţă. 24 de persoane au votat în China, 13 în Malaezia, 11 în Thailanda – 10 la secţia de votare şi 1 prin corespondenţă, 17 în Coreea, 45 în Japonia (42 la secţie şi 3 prin corespondenţă).
O persoană a votat la secţia de votare din Federaţia Rusă, una în Kazahstan şi una în Uzbekistan. În total, 4 persoane au votat în Ucraina, dintre care trei la secţiile de votare şi 1 prin corespondenţă.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Românii din diaspora sunt aşteptaţi la urne timp de două zile, pentru a-şi desemna reprezentanţii în noul Legislativ. Votul are loc în cele 950 de secţii organizate în străinătate. Se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală).
Votul a început vineri la 20,00 ora României, când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, Noua Zeelandă.
Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.
Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.
Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral.
Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 6.840 de persoane s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la scrutinul din 1 decembrie.
Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA.
Totodată, au depus cereri pentru a vota la parlamentare la o secţie 6.067 de alegători. Cele mai multe cereri au venit de la românii din Ţările de Jos (1.512), Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410).
Cine candidează pentru Parlament pe listele din diaspora
Cursa electorală pentru un loc de reprezentant al diasporei în Parlament reuneşte mai multe persoane care au trăit în străinătate de la începutul anilor 2000 sau cetăţeni care s-au implicat în activităţi de sprijin pentru comunităţile de români de peste hotare, dar şi actuali membri ai Parlamentului sau ai administraţiei publice.
Candidaturile pentru diaspora au fost depuse de 18 partide şi alianţe, în competiţie intrând şi doi independenţi.
Lista PSD pentru Senat în diaspora este deschisă de Antoniu Tudor, doctor în drept şi cercetător. Potrivit site-ului personal, şi-a luat doctoratul la Universitatea din Lille şi are un masterat în teologie ortodoxă. A fost consilier judeţean în Gorj. La Camera Deputaţilor, primul pe listă este Gheorghe Florin Cârciu, ales europarlamentar pe lista Alianţei electorale PSD PNL, pe 9 iunie. Antreprenor, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniul construcţiilor, Gheorghe Florin Cârciu şi-a desfăşurat activitatea profesională în Franţa, începând cu anul 1992, asigurând coordonarea companiilor sale, cu responsabilităţi în zonele de dezvoltare de proiecte, administrativă, tehnică, gestiune financiară şi de personal, potrivit https://dprp.gov.ro. A fost numit secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în data de 5 ianuarie 2022.
Cel care deschide lista USR pentru Camera Deputaţilor, Ştefan Iulian Lorincz, reprezintă diaspora şi în actualul Legislativ. Potrivit CV-ului său de pe site-ul Camerei, a lucrat în diverse domenii ale arhitecturii în Valencia, Spania, din 2015. Pentru Senat, pe prima poziţie pe lista pentru diaspora se află George Cătălin Bochileanu.
Silvia Dumitrache, aflată pe locul al doilea pe lista Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER) la Senat, este expertă în migraţie, comunicare şi egalitate de gen, potrivit site-ului REPER. Este fondatoarea şi preşedinta Asociaţiei pentru mamele române din Italia şi se descrie ca fiind activistă pentru drepturile omului, implicată în protecţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Pe primul loc la Senat se află Octavian Olaru, iar la Cameră – Geanina Daniela Tulbure.
Cea care deschide lista Partidului Oamenilor Tineri (POT) la Senat, Camelia-Ştefania Căpraru, se descrie, într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a formaţiunii politice, drept „mamă, fiică, economist şi jurnalist” şi spune că trăieşte de peste 22 de ani în diaspora. Filmul de prezentare este intitulat „O viaţă demnă în Diaspora”. La Cameră, prima pe listă este Dumitriţa Albu.
Cei care deschid listele la Senat şi Camera Deputaţilor din partea AUR, Ştefan Geamănu, respectiv Ramona Lovin, sunt, potrivit site-ului partidului, membri fondatori şi nu au mai fost anterior implicaţi în politică. Potrivit aceluiaşi site, Geamănu este medic şi locuieşte în Germania de 12 ani, iar Lovin este contabil şi a locuit în Italia timp de 18 ani.
Ion Iovcev, care deschide lista partidului Forţa Dreptei la Camera Deputaţilor, este descris, într-o recentă postare pe pagina de Facebook a PMP, ca „un simbol al rezistenţei culturale româneşti în Basarabia”. El a fost director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.
Adrian Dupu, aflat pe prima poziţie pe lista PNL la Senat, este secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din 2021. Potrivit CV-ului său, a fost consultant internaţional în implementarea proiectelor de infrastructură, bună guvernare, anticorupţie în Germania, între 2014 şi 2019. Între 2013 şi 2014 a fost expert internaţional în implementarea proiectelor de infrastructură, bună guvernare, anticorupţie, achiziţii publice, în Spania.
Din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) candidează, de pe prima poziţie pe listă, la Senat Maria Marosi Melles, iar la Camera Deputaţilor Akos Derszi.
Listele partidului S.O.S. România sunt deschise la Senat de Dan Florin Manolachi, iar la Camera Deputaţilor de Andreea Petronela Cîmpianu.
Alte formaţiuni care au trimis reprezentanţi în cursa pentru noul Parlament din partea diasporei sunt:
* Alianţa Naţional Creştină: la Senat primul pe listă este Cristian-Emil Bugu, iar la Camera Deputaţilor – Ovidiu Grosu
* Alianţa Politică România Socialistă: lista este deschisă la Senat de Dorin Petcu, iar la Camera Deputaţilor de Simona-Dorina Dinu
* Partidul Social Democrat Unit (PSDU); la Senat pe prima poziţie este Eugen Ştefan, iar la Camera Deputaţilor – Adriana-Ana Pantea;
* Partidul Naţional Conservator Român (PNCR): la Senat deschide lista Monica-Margareta Coroiu, iar la Cameră – Daniel Firiza
* Partidul Ecologist Român (PER): la Senat candidează Mihaela Hagiu; la Camera Deputaţilor – Niculiţa Ghiţă
* Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (SENS): la Senat deschide lista Ioana Gaşpar, iar la Camera Deputaţilor – Tudor-Dan Ancuţa
* Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT): la Senat candidează Cezara-Andrada Rondolean, iar la Camera Deputaţilor deschide lista Darius-Constantin Radu
* Partidul Social Democrat Independent (PSDI): la Senat pe prima poziţie este Vasile Muşa, iar la Camera Deputaţilor – Silvia Radu
* Partidul România în Acţiune: la Senat candidează Florin Gabriel Ştefănescu, iar la Camera Deputaţilor se află pe prima poziţie a listei Luiza Elena Dinică
În competiţie s-au înscris şi doi independenţi pentru Camera Deputaţilor: Florin Andreicuţ şi Claudia Puiu-Barraud, care are propriul site unde prezintă inclusiv un program electoral.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
