Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale a început la miezul nopţii de 24-25 octombrie şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7h00.
Analistul politic, Radu Carp, a analizat pentru PS News cum stau lucrurile în acest debut de campanie pentru prezidențialele din România și cum ar putea fi din punct de vedre politic, derularea acesteia.
Va fi o campanie destul de anostă, pentru că regulile privind campania electorală de 30 de zile sunt atât de restrictive încât candidații nu au locul și timpul necesar pentru a-și prezenta programele, pentru a fi încurajate dezbaterile. Deci, cred că în ceea ce privește prezentarea candidaților de către ei și/sau de către media, lucrurile au fost făcute până acum.
Sunt mai mult povești, în mass media, despre viața personală decât despre programele candidaților
Candidații care sunt în butonul eligibil cred că au folosit cu toții timpul alocat pentru a se prezenta pe ei, nu pentru a prezenta programele lor. Marea problemă este că în media, până acum, am auzit mai mult povești despre viața lor personală decât despre programe. Deși trebuie spus că programul primilor doi candidați, domnul Ciolacu și domnul Ciucă din partea PSD și PNL merită atenția pentru că sunt cele mai mari partide și pentru că programele prezidențiale sunt în tandem cu programele de guvernare care au fost adoptate.
Prioritatea ar fi să vedem compatibilitatea între candidat, program prezidențial, program de guvernare
Radu Carp crede că ar trebui o analiză foarte serioasă legată de corelația dintre programul de guvernare și cel prezidențial, în cazul lui Marcel Ciolacu și al lui Nicolae Ciucă, „pentru că în cazul celorlalți candidați, evident că probleme de guvernare, chiar dacă există, sunt utopice”, punctează Carp.
Ele (n.r. programele de guvernare) nu pot avea acces de la guvernare decât prin pliere pe un program politic sau altul sau prin negocieri ulterior alegerilor. Deci, cred că prioritatea acestui interval de 30 de zile, dacă există aceste restricții, din păcate, asupra dezbaterilor electorale, cred că prioritatea ar fi să vedem compatibilitatea între candidat, program prezidențial, program de guvernare și capacitatea acestor partide de a genera majorități pentru noul președinte.
Analistul politic atrage atenția că viitorul președinte al țării are nevoie de „un partener serios de guvernare” deoarece România are niște angajamente în fața UE.
Președintele României va participa la Consilii Europene și cred că are nevoie de un partener foarte serios de guvernare care să nu intervină brutal în ceea ce privește creșterea deficitului bugetar sau, din contră, să nu respecte promisiunile și angajamentele în ceea ce privește reducerea acestuia.
Alegeri prezidențiale 2024. Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot
– poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
– poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
– poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
– poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
– poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
– poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
– poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
– poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
– poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
– poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
– poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
– poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
– poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
– poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
