Alegeri prezidențiale: Mircea Geoană, fără speranțe la turul 2

Mircea Geoană
Mircea Geoană, sursa foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, nu are șanse să prindă turul doi al alegerilor prezidențiale, după ce PSD a decis să-l trimită pe Marcel Ciolacu în cursa pentru Cotroceni. Geoană spera că social-democrații îl vor ajuta la alegeri, însă din poziția de independent. PSD va avea propriul său candidat, iar Geoană rămâne fără niciun partid de partea sa.

Nici istoria nu este de partea lui Geoană, pentru că în ultimii 30 de ani, niciun candidat independent nu a reușit să ajungă nici măcar la 10%. Multe nume importante au candidat independent, însă rezultatul alegerilor a arătat mereu că este esențial rolul unui partid care poate mobiliza masele electorale.

2019

La alegerile prezidențiale din 2019 au fost doi candidați independenți: Alexandru Cumpănașu și Bogdan Stanoevici.

Alexandru Cumpănașu era un personaj aproape anonim pe scena politică și a obținut 1,53% din voturi.

Bogdan Stanoevici, fost ministru PSD, a avut un rezultat chiar mai slab, obținând 0,43% din voturi. Stanoevici a fost ministru în guvernul Ponta, iar în 2021 a decedat din cauza Covid.

2014

La alegerile prezidențiale din 2014 au candidat patru politicieni independenți: Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, Teodor Meleșcanu și Gheorghe Funar.

Tăriceanu are o lungă carieră politică și mult mai importantă decât cea a lui Mircea Geoană. Tăriceanu a fost deputat 18 ani, premier 4 ani, senator 8 ani, 5 ani a fost președinte al Senatului și alți 5 ani a fost președintele PNL. Tăriceanu a rezistat în politica românească peste 30 de ani și a schimbat câteva partide. Experiența sa politică este mult mai bogată decât cea a lui Geoană, care din 2009 nu mai contează pe scena politică.

Totuși, în 2014, Călin Popescu Tăriceanu a obținut 5,36% din voturi și este singurul candidat independent care a trecut de pragul de 5 procente. Rezultatul lui Tăriceanu este cel mai bun rezultat obținut vreodată de un candidat independent la alegerile prezidențiale.

Monica Macovei avea și ea o imagine bună pe scena politică românească, iar în 2014 a strâns 4,44% din voturi.

Teodor Meleșcanu, fost ministru și senator, a convins doar 1,09% dintre alegători, iar Gheorghe Funar, fost deputat și primar al Clujului, a obținut 0,47%.

2009

În 2009, trei politicieni și-au asumat o candidatură independentă. Sorin Oprescu demisionase din PSD și candida pentru Cotroceni chiar dacă era primar al capitalei. Oprescu nu a avut mare succes la prezidențiale și a strâns doar 3,18% din voturi.

Gheorghe Eduard Manole, un om de afaceri fără nicio notorietate, a candidat independent în 2009 și a avut 0,35%. Constantin Ninel Potîrcă, considerat unul dintre cei mai bogați romi din țară, a obținut 0,21% din voturi, ca independent la alegerile prezidențiale.

2004 și 2000

La alegerile prezidențiale din 2004, doar un singur politician și-a asuma candidatura fără niciun partid: Gheorghe Dinu. Acesta a avut 1,08% din voturi.

Candidații independenți nu au avut succes nici în 2000. Gheorghe Eduard Manole obținuse 1,19% din voturi, iar Graziela Bârlă doar 0,55%.

1996 și 1992

În 1996, niciun candidat independent nu a reușit nici măcar să se apropie de 1% din voturi: Nuțu Anghelina a avut 0,34%, Constantin Mudava a strâns 0,31% și Nicolae Militaru doar 0,22%.

În 1992, a existat un singur candidat independent: Caius Traian Dragomir. Acesta a obținut 4,74% din voturi și în același an a câștigat și un mandat de senator.

Mircea Geoană, fără speranțe

Niciun partid politic nu este interesat să-l susțină pe Mircea Geoană, deoarece au deja alți candidați. Fără sprijinul unui partid politic, un candidat independent are o misiune aproape imposibilă. În aceeași situație a fost și Nicușor Dan, care mai mulți ani a candidat ca independent la Primăria București. Nicușor Dan a obținut victoria abia în 2020, când USR și PNL nu au avut candidați și l-au susținut pe actualul primar.

Mircea Geoană mizează pe faptul că are un rol în NATO, dar nici asta nu-l ajută foarte mult. Discuțiile despre război sau armată sperie electoratul. Astfel, Geoană nu are ce să le promită sau ce să le ofere românilor după experiența la NATO. Geoană nu a guvernat, nu a fost nici parlamentar și a pierdut de mult credibilitatea politică.

Pe măsură ce se vor apropia alegerile prezidențiale, electoratul își va adapta opțiunea de vot în funcție de candidatul unui partid. Cea mai mare parte a electoratului se va îndrepta către un partid și apoi către un candidat. În acel caz, candidații independenți vor avea de suferit și vor coborî în sondaje. Rezultatele lui Geoană, în acest moment, se bazează mai mult pe notorietatea sa decât pe realizări politice care lipsesc complet. Un candidat la alegerile prezidențiale ar trebui, în primul rând, să spună ce a făcut pentru români și România. Însă Mircea Geoană poate doar să povestească cum și-a asigurat o viață de milionar pe spatele instituțiilor statului și cu funcții politice inclusiv la NATO.

CITIȚI ȘI:

Mircea Geoană, legături cu un mafiot italian: complexul rezidențial, avionul și petrecerile la Monaco

Mircea Geoană, marele profitor: vile RA-APPS deși avea sute de mii de dolari în conturi

Problemele lui Mircea Geoană cu justiția: salvat de prescrierea faptelor

Averea controversatului Geoană: cum duce o viață de milionar

Autor

  • Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: