Skip to content
Politică

Alegerile anticipate – dorința lui Klaus Iohannis sau dorința PNL?

gov.ro

Președintele Klaus Iohannis pune presiune pe guvernul condus de Ludovic Orban să grăbească procedurile pentru alegeri anticipate, dar până acum, premierul nu s-a arătat deloc încântat de această idee. Președintele Klaus Iohannis consideră că povestea din sondaje se va reflecta și la urne, unde românii – cel puțin în viziunea Cotroceni – vor alege PNL într-un număr covârșitor.

Cele mai recente sondaje din 2020, publicate de EuropaFM, dau PNL pe primul loc fără niciun rival. PNL ar ajunge la 45%, iar următorul partid ar fi PSD cu doar 18%. Situația aceasta pare asemănătoare cu ceea ce s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2016, când PSD a câștigat cu aproape 50%.

Însă s-a observat și în trecut că la o prezență scăzută PNL este dezavantajat, tot așa s-a ajuns la rezultat din 2016. Pentru a ajunge la 45%, PNL are nevoie de o prezență circa 10 milioane de oameni la vot, ceea ce ar fi un record absolut. În 2016, au votat în total peste 7,2 milioane de români. În 2020, votanții PNL sau USR nu se mai mobilizează la campaniile de ură, iar aceste partide nu mai au un inamic suprem, cum a fost Liviu Dragnea. Apoi PNL se află deja la guvernare, nu poate face campanie împotriva unui partid aflat în opoziție.

Alegerile prezidențiale din 2019 ne-au arătat că partide precum PNL sau USR nu mai au capacitatea să mobilizeze oamenii la vot. Probabil Klaus Iohannis se va implica în campania electorală chiar dacă anumite articole din Constituție îi interzic acest lucru.

Dar este Klaus Iohannis o locomotivă pentru PNL? A câștigat două mandate cu un vot anti-PSD, nu se poate spune că oamenii au ieșit la vot pentru a-l vota, ci mai mult au ieșit la vot pentru a-i împiedica pe Victor Ponta și Viorica Dăncilă să câștige alegerile prezidențiale din 2014, respectiv 2019. Nu se știe exact care este influența lui Iohannis pe scena politică, deoarece n-a câștigat o bătălie directă. În 2019, chiar a fugit de dezbaterea cu Viorica Dăncilă, ceva ce un lider-locomotivă nu ar face niciodată.

Alegerile parlamentare se organizează în fiecare județ și nu se bazează pe o imagine generală a PSD-ului. Dacă Viorica Dăncilă nu era apreciată la nivel național nu înseamnă că Marcel Ciolacu nu va câștiga în Buzău când se va duce și le va cere votul oamenilor. PSD are filiale puternice și lideri apreciați în teritoriu. Indiferent cum au reușit, acești lideri domină județe din România.

Și sloganul anti-PSD nu mai este la modă, iar acest lucru se traduce cel mai bine prin prăbușirea USR din sondaje. Partidul condus de Dan Barna ar reuși să strângă puțin peste 11% dacă s-ar organiza astăzi alegerile. Până acum, toate rezultatele USR au fost obținute cu un discurs anti-PSD.

PNL a crescut de când Ludovic Orban a preluat conducerea partidului. Doar că în acest moment, PNL riscă să fie iarăși divizat dacă nu rezolvă problema alegerilor anticipate și alegerea primarilor în două tururi. Klaus Iohannis și-a construit o tabără în PNL care uneori nu e în acord cu Ludovic Orban sau vine cu mutări care îl surprind pe președintele partidului – cum a fost OUG-ul prin care studenții academiei SRI au fost scoși din registrul matricol național. A fost fără discuții o lovitură sub centură pentru Orban și premierul trebuie să se pregătească să mai încaseze astfel de lovituri.

De asemenea, numeroasele chemări la Cotroceni – ba ale premierului, ba ale unor miniștri – sunt și neconstituționale, dar îi subminează complet autoritatea lui Ludovic Orban. În același timp, premierul începe să simtă presiunea alegerilor anticipate, iar în această situație este cel care riscă totul.

Viitoarele alegeri anticipate – dacă se vor organiza – ar schimba oricum majoritatea parlamentară și PNL va deveni dependent de USR. O viitoare majoritate parlamentară PNL-USR sau PNL-USR-PLUS va fi o majoritate instabilă care s-ar putea rupe în orice moment. PNL și-ar dori mai degrabă o majoritate parlamentară cu UDMR și PMP, partide mici pe care le poate controla și care au pretenții mai puține decât USR.

Dar cel mai mult îl sperie pe Ludovic Orban ideea că ar putea fi doar un premier de tranziție, nu unul care să conducă România până în 2024, dacă Iohannis nu-l va desemna a doua oară sau dacă tabăra pro-Iohannis nu va alege pe altcineva, cum ar fi Raluca Turcan care îi suflă în ceafă actualului premier.

La început de 2020, alegerile anticipate reprezintă subiectul cel mai important pentru acest an politic deoarece pot schimba toate socotelile. Alegerile anticipate au devenit mai mult un proiect al lui Klaus Iohannis decât un proiect al președintelui PNL, Ludovic Orban.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *