Alegerile de duminică din Ungaria sunt privite ca un moment decisiv nu doar pentru scena politică de la Budapesta, ci și pentru viitorul Uniunii Europene. Potrivit unei analize publicate de TVP World., scrutinul ar putea indica dacă UE poate depăși una dintre cele mai sensibile vulnerabilități instituționale: relația cu premierul Viktor Orbán.
După 16 ani la putere, liderul ungar este acuzat că a folosit sistematic regula unanimității pentru a bloca decizii importante la nivel european.
Unanimitatea, pusă sub presiune după războiul din Ucraina
Timp de decenii, mecanismul unanim al UE a fost gestionabil, deoarece blocajele aveau consecințe limitate și puteau fi rezolvate prin negocieri.
Situația s-a schimbat radical după Invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când Uniunea Europeană a fost nevoită să reacționeze rapid în domenii sensibile precum sancțiunile, sprijinul militar și securitatea energetică.
În acest nou context, întârzierile cauzate de veto-uri au devenit mult mai costisitoare.
Acuzații privind relația cu Moscova
Tensiunile au fost amplificate de apariția unor înregistrări scurse în spațiul public, care sugerează contacte directe între oficiali ungari și partea rusă.
Ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi informat Moscova despre stadiul negocierilor europene, inclusiv într-o discuție cu Serghei Lavrov.
De asemenea, Viktor Orbán i-ar fi transmis președintelui rus Vladimir Putin disponibilitatea de a-l sprijini „în orice chestiune”.
Potrivit analizei, astfel de episoade depășesc nivelul unui simplu blocaj politic și ridică întrebări legate de securitatea europeană.
Articolul 7, blocat de opt ani
Procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru, a fost declanșată împotriva Ungariei încă din 2018.
Totuși, mecanismul este blocat în etapa de decizie, deoarece necesită unanimitatea celorlalte state membre.
Sprijinul oferit Budapestei de guvernul condus de Robert Fico face ca această opțiune să fie, în practică, imposibil de aplicat.
Între timp, Ungaria a utilizat dreptul de veto de 21 de ori din 2022, aproape jumătate din totalul veto-urilor în domenii cheie ale UE.
Măsuri informale: o Uniune „în două viteze”
În lipsa unor instrumente eficiente, unele state membre au început să recurgă la soluții informale.
De exemplu, Franța a limitat accesul Ungariei la informații sensibile în cadrul unor reuniuni, iar discuțiile strategice au loc tot mai frecvent în formate restrânse.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Orbán nu mai acționează cu bună-credință.
Această situație a dus la apariția unei Uniuni „în două viteze”: 26 de state care colaborează efectiv și unul izolat informal, dar care își păstrează dreptul de veto.
Cinci opțiuni, același obstacol
Oficialii europeni discută mai multe soluții pentru depășirea blocajului, însă toate sunt limitate de regula unanimității:
Trecerea la vot majoritar în politica externă ar necesita acordul tuturor statelor, inclusiv al Ungariei.
Condiționarea mai strictă a fondurilor europene prin viitorul buget multianual depinde, de asemenea, de aprobarea unanimă.
Coalițiile de voință permit avansarea unor proiecte fără toate statele membre, dar nu pot înlocui deciziile formale unde unanimitatea este obligatorie.
Suspendarea dreptului de vot prin Articolul 7 rămâne blocată din cauza opoziției unor state membre.
Excluderea Ungariei din UE nu este posibilă, deoarece tratatele nu prevăd un astfel de mecanism.
Miza alegerilor: schimbare sau continuitate
O eventuală victorie a opoziției, condusă de Péter Magyar, ar putea reduce tensiunile pe termen scurt și ar oferi Bruxelles-ului un răgaz.
În schimb, o nouă victorie a lui Viktor Orbán ar putea forța Uniunea Europeană să adopte măsuri mai ferme.
O problemă structurală pentru viitorul UE
Indiferent de rezultatul alegerilor, problema de fond rămâne nerezolvată: capacitatea Uniunii Europene de a gestiona un stat membru care contestă regulile din interior.
În contextul extinderii UE și al negocierilor cu noi state candidate, această vulnerabilitate devine tot mai importantă.
Chiar și în cazul unei schimbări politice la Budapesta, analiștii avertizează că problema nu va dispărea, ci doar va fi temporar atenuată.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
