Skip to content
Alegeri locale 2020

Alegerile locale din Bacău nu promit o schimbare majoră de direcție. Jocuri politice și controverse într-unul dintre cele mai corupte județe din țară

Inquam Photos / Octav Ganea
" "

Bacăul de la Sechelariu la Dragoș Benea

Bacăul a fost multă vreme feuda personală a omului de afaceri Dumitru Sechelariu, cel care s-a instalat 8 ani la conducerea primăriei municipiului, între 1996-2004. Elevat de la statutul de mecanic auto, la sponsor al politicienilor, afacerile lui Sechelariu se întindeau de la Fabrica de hârtie Letea la compania de transport locală. Lui Sechelariu îi plăcea sa se autointituleze “primarul guvizilor”, cum cu drag își alinta alegătorii.

Declinul lui Sechelariu a început în 2004, odată cu pierderea alegerilor și ascensiunea altui personaj controversat, Romeo Stavarache. Instalat la conducerea Primăriei Municipiului Bacău de pe listele PUR (în alianță cu PSD), Stavarache avea să continue procesul de feudalizare a Bacăului, instituind un tip de guvernare puternic personalizată timp de mai mulți ani de zile. Luat în vizor de DNA în 2014, Stavarache a fost pus sub urmărire penală de Parchetul Judecătoriei Bacău, iar în iulie 2014 a ajuns după gratii.

În 2016, la conducerea Primăriei Bacău vine Cosmin Necula, susținut tot de PSD.  În perioada imediat următoare apare un conflict tot mai acutizat între Cosmin Necula și liderul organizației PSD Bacău, Dragoș Benea. Conflictul avea să îi aducă în final excluderea lui Necula din PSD. Benea reprezintă un alt personaj controversat care s-a perindat prin vârful funcțiilor de conducere din județul Bacău. Din 2004 până în 2016, perioadă care corespunde cu ascensiunea și declinul lui Romeo Stavarache, Benea ocupă funcția de preşedinte al Consiliul Judeţean Bacău, iar între 2000 și 2004 servește ca viceprimar al municipiului Bacău. În 2016 este ales senator în județul Bacău pe listele PSD și urmează o perioadă în care fostul președinte al CJ Bacău se afișează tot mai des alături de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, cel care avea să fie condamnat în 2019. De altfel, apropierea de Dragnea este vizibilă și pe alt palier: Benea este trecut pe lista PSD la alegerile europarlamentare pe poziția a 8-a, având astfel șanse mari să ajungă la Bruxelles, lucru care se și întâmplă după alegerile din mai 2019. Benea a fost audiat și de DNA în 2014, fiind cercetat într-un dosar de corupție, dosarul său fiind însă temporizat de procurori.

Candidați noi, metehne vechi

Alegerile pentru Primăria Bacăului în 2020 nu par să aducă vreo schimbare radicală de direcție. După conflictul cu Benea, lui Necula, actualul primar al Bacăului, i-a fost practic retras sprijinul politic și a fost exclus din partid. În iarna anului trecut Benea anunța că fostul ministru al Transporturilor, Lucian Șova, va fi candidatul, din partea PSD la Primăria Bacăului. Presa scria că între Șova și Benea există o veche legătură, fiica fostului ministru, Ilinca Şova, fiind angajată asistentă la cabinetul europarlamentarului Benea. În 2015 procurorii DNA au întocmit un dosar penal pe numele lui Lucian Șova și Iulian Iancu pentru “folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase”. Acuzațiile făceau referire la presupuse intervenții pentru organizarea pe banii Transelectrica a transportului cu autocare a membrilor și simpatizanților PSD la mitingul USL organizat la București pe 17 octombrie 2010. Acest dosar avea legătură cu dosarul fostului judecător CCR, Toni Greblă. Lucian Șova a fost considerat de altfel un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc și al lui Miron Mitrea, personaje extrem de influente în PSD înainte de a fi condamnate la închisoare pentru fapte de corupție.

Actualul primar Ciprian Necula ar putea candida în continuare, dar la un alt partid. În decembrie 2019, Necula a anunțat că se va înscrie în Pro România, după ce va primi documentul oficial de excludere din PSD, așadar nu ar fi exclus să-l vedem pe actualul primar pe listele partidului condus de Victor Ponta.

Alianța USR – PLUS pare că nu poate funcționa la nivelul județului Bacău. Fiecare partid încearcă să-și impună propriul candidat. Pe de o parte, PLUS îl propune pe Cristian Ghingheș, în prezent consilier local, dar fost membru PSD/TSD în anul 2013. USR de cealaltă parte, îl susține pe Lucian Viziteu, actual deputat.

Momentan liberalii nu au venit cu o propunere oficială însă Dragoș Luchian se profilează drept candidat la fel ca în urmă cu 4 ani, atunci când acesta a mers în alegeri împotriva lui Necula. La Consiliul Județean Bacău însă PNL merge cu o propunere controversată, în persoana lui Ionel Palăr, cel care s-a perindat prin mai multe partide până să ajungă la PNL (a trecut de la Partidul Popular Român la PUR, apoi la PNL, partidul de la care a obținut cele mai multe funcții). Numele lui Palăr apare în scandalul prostituatelor de lux, din 2012. Procurorii DIICOT descopereau că liberalul beneficiase de serviciile sexuale ale unor fete din rețeaua Andreei Marta. Palăr intrase anterior în vizorul presei în urma unui scandal de deturnare de fonduri.

PMP l-ar putea propune pe Dragoș Ștefan, fost membru ALDE și viceprimar, care pe fondul conflictului cu Necula a rămas fără sprijinul politic al celor de la ALDE. În acest moment, validarea candidaturii lui Ștefan așteaptă doar aprobarea de la centru. De altfel, presa din Bacău scria în iarnă că aproape întreaga filială municipală ALDE a trecut la PMP. Dragoș Ștefan și Cosmin Necula au făcut de altfel subiectul unui dosar DNA, fiind trimiși în judecată sub acuzația de abuz în serviciu și un prejudiciu de peste o jumătate de milion de lei.

În tot acest timp, Bacăul rămâne unul dintre cele mai corupte județe din țară. Potrivit unei statistici realizată de România Curată, în perioada 2010-2014, Bacăul a fost depășit doar de București la numărul de condamnări definitive (198 de condamnări la 10.000 de locuitori). Totodată 14,14% dintre cei condamnați activau în sectorul public, iar 9,6% aveau funcții de conducere. Corupția pe scară largă și guvernarea personalizată, ambele în detrimentul interesului public au transformat Bacăul într-una dintre cele mai sărace regiuni din țară. Statisticile din 2018 plasau Bacăul printre primele trei județe în topul celor mai sărace din țară – 10.699  de cetățeni trăiau cu venitul minim garantat, la o populație a județului Bacău de 745.393 de persoane.

Rămâne de văzut ce schimbări vor aduce alegerile locale din 2020. Cert este că atâta timp cât guvernarea se va face în detrimentul interesului public, județul va rămâne unul dintre locurile cele mai sărace din țară, iar corupția va rămâne întâlnită la scară largă.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *