În ultimii ani, Guvernul a devenit cea mai importantă instituție a statului român, având atât puteri legislative, cât și executive. Totuși, interesul românilor pentru alegerile parlamentare, cele care decid viitoarea guvernare, a scăzut foarte mult și nu dă semne că ar putea să-și revină.
Alegerile parlamentare sunt importante atât pentru stabilirea noului Parlament, cât și pentru calculele privind formula de guvernare. Niciun guvern nu poate supraviețui fără o majoritate în Parlament, iar Parlamentul are oricând posibilitatea să demită un guvern prin moțiune de cenzură. Guvernul are puteri tot mai mari cu Ordonanțele de Urgență care sunt intervenții legislative. În multe dintre situații, nu se justifică „urgența”, ci doar implicarea Guvernului în actul legislativ, care ar trebui să fie doar responsabilitatea Parlamentului.
Astfel, alegerile parlamentare vizează atât puterea legislativă, cât și cea executivă, care sunt cele mai importante. Nicio altă competiție electorală nu pune în joc puteri politice atât de mari.
Câți români mai votează la parlamentare
Alegerile parlamentare sunt alegerile care îi interesează cel mai puțin pe români, deși acestea decid atât Parlamentul, cât și guvernarea.
În 2020, în anul pandemiei, prezența la urne a avut o scădere drastică. Doar 31,95% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare, organizate pe 6 decembrie. Mulți ar putea spune că prezența atât de mică a fost influențată de pandemie. În același an au avut loc și alegerile locale, în luna septembrie, care au înregistrat o prezență la urne de 46,02%, cu 15 procente mai mult decât alegerile parlamentare. Rezultatul de la locale arată că pandemia nu i-a speriat pe votanți și oricum în România nu au existat măsuri dure de carantină ca în alte state europene.
În 2016, prezența la alegerile parlamentare a fost din nou foarte mică, de doar 39,79%. S-a votat după guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș și nici acest lucru nu a fost suficient pentru a-i motiva pe români să iasă la vot. Nici ideea unui partid nou (USR), format din ONG-iști și tehnocrații lui Cioloș, nu a impulsionat electoratul.
În perioada recentă, România a avut o prezență de peste 40% la alegerile parlamentare în 2012. În acel an, lupta pentru puterea legislativă și executivă era între USL și Traian Băsescu. Dar nici furia românilor împotriva lui Traian Băsescu, după măsurile adoptate în criza economică, nu i-a scos din case pe votanți în număr impresionant. Doar 41,76% dintre cetățenii cu drept de vot au mers atunci la urne pentru a-și alege Parlamentul.
Mai mulți votanți la europarlamentare și prezidențiale
Alegerile pentru Parlamentul European sunt foarte puțin importante pentru politica românească, deoarece nu au absolut nicio implicație directă asupra sistemului politic românesc. Chiar și la Bruxelles, Parlamentul European este lipsit de putere legislativă și pare un uriaș notar al Comisiei Europene.
Deși nu au consecințe directe asupra politicii românești, alegerile europarlamentare atrag mai mulți votanți decât alegerile legislative din România. În 2024, au votat 52,4% dintre românii cu drept de vot pentru alegerile pentru Parlamentul European. În 2019, prezența la urne a fost de 51,2%.
Alegerile prezidențiale au în continuare statistici bune, iar în perioada recentă nu au atins nivelul alegerilor parlamentare. În 2019, la alegerile prezidențiale au votat doar 54,89% dintre românii cu drept de vot. În alți ani, prezența a fost între 50 și 60%.
De la 76% la doar 32%
Alegerile parlamentare au pierdut interesul cetățenilor după intrarea în Uniunea Europeană. Înainte de 2007, prezența la urne pentru parlamentare era cu mult peste 50%.
În 2004, la alegerile parlamentare au votat 58,47% dintre românii cu drept de vot, în 2000 au fost 65,31%. În 1996 s-a ajuns chiar la 76,01% prezență la urne la alegerile parlamentare. Sunt date pe care astăzi le mai vedem doar la alegerile prezidențiale, unde prezența la urne este peste 50% și se apropie uneori de 60%.
Din 1996 și până în 2020, prezența la urne la parlamentare a scăzut cu 44 de procente. În 1996, pentru Camera Deputaților erau validate 12,2 milioane de voturi. În 2020, numărul a scăzut la doar 6 milioane. În doar 24 de ani, alegerile parlamentare au pierdut 6 milioane de votanți.
Această scădere a fost determinată de faptul că românii și-au pierdut încrederea în Parlament și Guvern. Dacă după 1989 se spera la un sistem politic modern și democratic, cetățenii și-au pierdut speranțele și încrederea în cele mai importante instituții ale statului. În 2023, doar 17,4% dintre români declarau că aveau încredere în Parlament și doar 19,4 aveau încredere în Guvern.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
