Ziua Mondială a Diabetului, una dintre cele mai mari campanii de conștientizare a diabetului, în lume, este marcată în fiecare an la data de 14 noiembrie. O conferință la care au participat personalități din lumea medicală și politică românească și internaționala, a fost dedicată astăzi, acestui eveniment.
Potrivit datelor OMS, în lume, trăiesc cu diabet 537 milioane de adulți (1 din 10) și se estimează că numărul va crește la 643 milioane până în 2030 și peste 700 milioane în 2045.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, prezent la eveniment a subliniat faptul că este clar că diabetul reprezintă o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate.
” Diabetul, alături de bolile oncologice şi de bolile cardio şi cerebrovasculare, reprezintă majoritatea cazurilor de boală cronică şi majoritatea cazurilor de deces înregistrate la nivel global şi, bineînţeles, că nici ţara noastră nu face excepţie. Cifrele pe care le vedem şi care sunt sigur preocupante: 11,6% dintre concetăţenii noştri au această afecţiune. Este o cifră importantă, resursele alocate sunt şi ele importante – 2,5 miliarde de lei alocate pentru tratamentul şi monitorizarea acestei boli în România, aproape 1,5 milioane de pacienţi, şi este clar că discutăm despre o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate”, a spus Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății a mai subliniat faptul că prin politici publice de prevenție pot fi ajutați oamenii să conștientizeze evoluția și gravitatea acestei boli, iar aceste constientizari trebuie să înceapă din copilărie.
“Trebuie să ne concentrăm asupra politicilor care să ducă la reducerea cazurilor de diabet. Până la urmă ce este diabetul? Este o boală care, cu excepţia diabetului zaharat de tip I, este consecinţa unui stil de viaţă nesănătos. Acest stil de viaţă nesănătos este generat de tradiţii, de obiceiuri sau de publicitate, de foarte multe ori. Consumăm foarte mulţi carbohidraţi şi grăsimi saturate, lucrul ăsta în mod evident duce la tulburări metabolice şi până la urmă diabetul reprezintă o tulburare metabolică profundă, care, netratată, duce la complicaţii şi la deces(…). Este clar că prevenţia trebuie să înceapă din copilărie, iar acest lucru se poate face într-un singur fel – prin educaţie pentru sănătate în şcoala românească, începând din ciclul primar, continuând cu gimnaziul şi mai târziu la liceu, dar cu noţiuni adaptate fiecărei categorii de vârstă”, a explicat ministrul Rafila.
Trebuie să dezvoltăm programe nutriționale sănătoase
“Noi nici nu suntem adaptați, ca specie, la supraalimentație. Suntem mult mai bine adaptați la lipsa alimetelor. Înțelegând asta, lucrurile trebuie să se schimbe, dar este foarte greu deoarece sunt factori de natură culturala, socială, economică, ce influențează stilul de viață. Trebuie să începem cu începutul care este școala. Educația pentru sănătate este răspunsul corect deoarece, dacă se va face cum trebuie și dezvoltăm programe nutriționale sănătoase, atunci putem discuta într-un interval mediu, de 5 până la 10 ani, de modificarea acestui trend în care obiectivul de a trata cât mai multe persoane, în obiectivul de a preveni extinderea diabetului”, este ceea ce dorește ministrul Sănătății.
La rândul sau, Andrei Baciu, președinte CNSAS a precizat că este important să ne asigurăm că există un acces egal, nediscriminatoriu, la servicii medicale și că urmează o inițiativa în acest sens.
“Pentru pacienții cu diabet, medicina și știința chiar furnizează soluții, iar responsabilitatea noastră este aceea de a face ca aceste lucruri să se întâmple realmente si sa ajungă la pacienți. În 2022, s-a întâmplat un lucru important, la nivelul medicinei de familie: medicii pot prescrie direct acces la o anumită terapie, lucru care nu era posibil. Acesta este unul dintre lucrurile importante care s-au întâmplat. Ce facem mai departe? Avem obligația față de pacienți de a ajunge la standardele europene. Cum facem acest lucru? În primul rând trebuie să lucrăm organizat și să stabilim obiective. Trebuie să ne asigurăm că există un acces egal, nediscriminatoriu, la servicii medicale, oriunde ai fi în România. Am decis să lansăm o inițiativă care va avea rolul de a facilita un acces echitabil pentru pacienții de diabet din România: ne vom uita cum arată serviciile oferite astăzi pacienților cu diabet și, plecand de la această cartografiere, facem un salt în timp, de 5 ani, și vedem cum ar trebuie ca într-o societate modernă să arate lucrurile”, a marturisit, Andrei Baciu.
Carmen Orban a spus că creșterea accesului numărului de pacienți la medicamente, prin introducerea de noi molecule în listele de medicamente compensate și gratuite trebuie să rămână priorități constante și că este nevoie de campanii de conștientizare a populației cu privire la această afecțiune.
“ Diabetul zaharat este o problema de sănătate publică care presupune și creșterea fondurilor alocate pentru prevenirea și depistarea precoce a acestei afecțiuni. În prezent, Programul Național de Diabet Zaharat reprezintă, probabil, cel mai mare program curativ din țara noastră deoarece vorbim de peste 100 de mii de pacienți tratați(…). Se impune și îmbunătățirea modului prin care funcționează sub programul Diabet de tip 2, prin care este asigurat accesul copiilor la sistemele de monitorizare continuă a glicemiei și la sistemele- pompe de insulina cu senzori pentru monitorizarea acesteia precum și materiale consumabile, aferente acestor device-uri”, este mesajul dr-ului Carmen Orban.
OMS: Lucrăm foarte aproape cu Ministerul Sănătăţii pentru un sistem sanitar mai bun
“Diabetul cere foarte multă atenție. Cu toții suntem constieti de schimbările alimentare pe care trebuie să le facem, dar este foarte dificil. Lucrăm foarte aproape cu Ministerul Sănătăţii pentru un sistem sanitar mai bun care presupune, de asemenea, resurse umane pentru sănătate, consolidarea expertizei medicilor şi întregului personal medical precum și asigurarea digitalizarii în sănătate care, odată ce este implementată şi funcţionează bine, este de fapt menită să uşureze procesele. Ceea ce găsesc bine în România este faptul că serviciile medicale sunt oferite gratuit, ceea ce, de exemplu, în Elveția nu este cazul, accesul la serviciile medicale este foarte scump”, a spus dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS România.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) pune accent pe educația populație cu privire la această afecțiune.
“ Atât noi ca asociația de pacienți cât și societățile profesionale și autoritățile, trebuie să investim mai mult în educația populației și în transmiterea mesajelor. În ceea ce privește partea de circuit de acces al pacientului, cred că în România, Programul Național de Diabet a cunoscut o îmbunătățire reală pornind doar de la faptul că am reușit că după zei de ani ca medicul de familie să poată prescrie o hemoglobină glicozinata, este un pas înainte. În ceea ce privește pompele de insulina și senzorii, mai sunt multe de făcut în zona asta! Lucrurile se vor rezolva odată cu un acces și un management bun al pacientului”, consideră președintele COPAC.
Ziua Mondială a Diabetului urmărește conștientizarea a peste 1 miliard de oameni din peste 160 de țări și menține problema diabetului în centrul atenției publice și politice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
