Skip to content
Sănătate

Alexandru Rafila: Vaccinurile împotriva COVID au reprezentat cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria medicinei

Inquam Photos / George Călin

Vaccinurile împotriva infecţiei cu noul coronavirus au reprezentat cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria medicinei, iar succesul vaccinării din ţara noastră a fost unul îndoielnic, pentru că a fost foarte multă politică şi a fost insuficient pregătită o campanie de informare şi de comunicare, a declarat marţi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, la dezbaterea „Geopolitica vaccinului. Realităţi internaţionale şi interese româneşti”, organizată de Fundaţia Europeană Titulescu.

El a adăugat că un mijloc de protejare a sănătăţii a ajuns un mijloc de dezbatere şi a împărţit lumea „în două tabere”.

Vaccinurile împotriva acestei infecţii (COVID-19 – n.r.) au reprezentat cea mai spectaculoasă, nu ştiu dacă descoperire, dar cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria medicinei, pentru că, într-un timp extrem de scurt – avem luna martie când OMS a declarat practic pandemia cu noul coronavirus – am avut un interval de puţine luni în care s-a ajuns la autorizarea de vaccinuri care să oprească transmiterea bolii. Vă aduc aminte că cea mai frecventă întrebare era „când credeţi că obţinem un vaccin care să oprească această pandemie?”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Potrivit acestuia, îngrijorarea societăţii era legată de protecţia sănătăţii, dar şi de traumele care începeau să se cristalizeze în România şi în multe alte ţări, între acestea fiind închiderea şcolilor, afectarea diverselor activităţi de natură economică, socială.

Lumea nu era pregătită pentru aşa ceva. Schimbarea a fost extrem de brutală şi, în lipsa unui tratament eficace, în lipsa unui vaccin, în mod evident lucrurile acestea puteau să scape de sub control şi nimeni nu ştia cât timp vor mai dura, mai ales că teama legată de consecinţe – planul mortalităţii – era extrem de mare. Măsurile au fost – era să spun pompieristice, dar nu fac aluzie la nimeni – au fost luate sub presiunea informaţiilor, mai degrabă, decât din punct de vedere al consecinţelor asupra sănătăţii publice. (…) Viaţa a demonstrat că diversele discuţii, teme, apropo de reacţii la diverse vaccinuri, nu cred că sunt sustenabile, pentru că incidentele legate de hipercoagulabilitate, lucruri de acest gen, erau extrem de rare”, a explicat Alexandru Rafila.

El a arătat că, dacă la începutul pandemiei a existat o competiţie foarte mare între cetăţeni privind accesul la vaccin, ulterior, „din nefericire, cel puţin în ţara noastră, a existat o abordare nefericită, care a încercat să compromită efortul autorităţilor, pentru că a existat un efort logistic consistent şi s-a sădit neîncrederea prin faptul că a existat o campanie de discreditare a acestui efort, fiind vorba de o competiţie în interiorul guvernului de coaliţie”.

Ulterior, campania de vaccinare din ţara noastră a fost compromisă de politizarea ei şi de faptul că, în mod evident, în ciuda încetinirii ritmului de vaccinare, epidemia a fost declarată învinsă în primăvara – vara anului 2021 de către principalii doi lideri politici ai României din acea perioadă. (…) În ciuda unui efort logistic şi financiar pentru o ţară ca România, succesul a fost îndoielnic, pentru că a fost foarte multă politică şi a fost insuficient de bine pregătită o campanie de informare şi de comunicare”, a susţinut ministrul Sănătăţii.

În acest context, Alexandru Rafila a făcut apel la decidenţi şi la toată clasa politică să depăşească sfera populistă şi să se aplece asupra lucrurilor cu adevărat importante, cu referire la necesitatea gestionării unor eventuale viitoare crize, apreciind că „informaţiile false se pare că prind cel mai bine la public”.

Noi am reuşit să facem câte ceva în acest ultim „val”, pentru că am schimbat balansul dintre serviciile medicale spitaliceşti către zona ambulatorie. Şi, iată, am redus foarte mult mortalitatea. (…) Nu ştim ce se va întâmpla în viitor, trebuie să avem foarte mare grijă şi ar trebui să găsim şi interlocutori care să înţeleagă acest lucru şi care să fie dispuşi să finanţeze, să pună resurse în evaluarea acestui impact asupra sănătăţii în general şi mai ales asupra sănătăţii copiilor în special. (…) Dacă va exista într-adevăr bună-credinţă şi o zonă de decizie – şi nu mă refer doar la Ministerul Sănătăţii, cu siguranţă, mă refer la Guvernul României, mă refer şi la clasa politică, ce influenţează deciziile guvernamentale – să încercăm să depăşim sfera aceasta populistă, care de multe ori parazitează viaţa publică, şi să ne aplecăm asupra lucrurilor cu adevărat importante. (…) Cred că este mult mai important să avem o politică coerentă, să alocăm resurse şi să facem lucrurile cu mai puţin festivism şi cu mai multă rigoare şi mult profesionalism, şi aici mă includ şi pe mine. Ceea ce doresc este să schimbăm puţin mentalităţile, modul de abordare a problemelor şi atunci o să putem să gestionăm şi crize similare cu cele din pandemie”, a subliniat ministrul Rafila.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *