Skip to content
Puterea Știrilor Video

Alianța Vestului prinde contur. Primarul Aradului arată cum se vor dezvolta orașele prin bani europeni

Featured Video Play Icon
" "

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a fost invitat marți la emisiunea ”Puterea Știrilor”, în cadrul căreia a vorbit, printre altele, despre stadiul în care se află ”Alianța Vestului”, proiectul comun al celor patru orașe – Arada, Timișoara, Oradea și Cluj-Napoca.

De asemenea, Ghorghe Falcă a arătat cât de importante sunt fondurile europene pentru comunitățile locale și cât de păguboasă este centralizarea. El a explicat cum speră cei patru primari din Alianța Vestului să acceseze mai facil fondurile europene, prin intermediul demersului lor.

" "
" "

Redăm mai jos declarațiile primarului municipiului Arad:

Noi am finalizat statutul și a intrat în procedură pentru a se vota în cele patru primării.

Am fixat sediul la Timișoara, s-a și primit locația, va avea o structură de angajați, va avea un buget, din partea celor patru primării.

Trecând de zona birocratică, noi am creat această alianță, care înseamnă de fapt unirea celor patru orașe, pentru a lua bani europeni mult mai ușor și mai direct decât luăm în ciclul acesta financiar, 2014 – 2020.

Pe noi ne interesează 2021-2027 – deci noi ne pregătim cu doi ani înainte pentru ceea ce se va întâmpla în această perioadă. Eu nu spun că sunt mulți ani, pentru pregătire, dar facem ceea ce România trebuia să facă demult.

Am avut întâlnire cu Comisia Europeană, acum trei săptămâni, la Timișoara, am vorbit despre proiectele noastre, despre modul în care dorim să realizăm acest lucru.

Noi avem deja experiențe privind preluarea unor proiecte finanțate direct de la Bruxelles: în Arad, Comisia Europeană finanțează strategia de digitalizare a orașului.

În Europa, sunt 21 de orașe care au câștigat un astfel de proiect și tot ce înseamnă sistem de digitalizare este finanțat și realizat de Bruxelles.

Apoi, noi mergem și implementăm, ceea ce arată că banii pot fi luați direct.

Dar, pe infrastructura mare, tot ce am propus noi trebuie să fie și la înțelegere cu guvernul României.

De aceea, în luna august sau septembrie vom participa la negocieri pentru a fixa ce înseamnă programele operaționale sectoriale și programele operaționale regionale, pentru perioada 2021-2027.

Noi am propus ca și în programele operaționale regionale să vină o parte din infrastructura mare, mai ales că avem deja exemplul anumitor centuri de orașe, care au fost realizate de administrațiile locale.

Avem deci capacitățile acestea, Comisia Europeană a văzut și ne cunoaște, ca sistem administrativ, pentru că vorbim de patru primării care sunt performante pe fonduri europene.

Doar anul trecut, primăria Aradului a accesat 99 de milioane euro. Per total, o să avem 136 de milioane euro.

La această sumă se adaugă un poiect de 50 de miliaone de euro, pentru regenerare urbană, prin care realizăm: opt parcări supraterane în cartierele de blocuri, 7 hectare de spațiu-verde, 81 de kilometri de trotuar, 233 de mii metri pătrați de zonă carosabilă, canalizare, iluminat, locuri de joacă, în implementare în toate cartierele de blocuri – este primul proiect din România și cel mai mare, am și fost premiat.

Și mai adăugăm 36 de milioane de euro, în centrul orașului, majoritatea din fonduri europene, pentru înlocuirea canalizării, care are 110 ani, alimentarea cu apă, care are 70 de ani.

Specific Aradului, față de alte orașe, este că noi am început de la periferie spre centrul orașului. Abia acum am ajuns în zona centrală.

Dacă adunăm ce am prezentat până acum, plus parcare subterană de 500 de locuri, la piața Avram Iancu, parcare în piața Catedralei – 260 de locuri – ceea ce în total înseamnă alte 36 de milioane de euro, vorbim de un buget de peste 200 de milioane de euro, pentru următorii patru ani de zile, care produce modificări majore în municipiul Arad.

Fondurile europene produc shimbări majore asupra orașelor – gândiți-vă că în anul 2002, România se chinuia să ia de la Fondul Monetar Internațional suma de 100 de milioane de dolari, pentru toată țara.

Asta arată de fapt dinamica în care suntem noi, ca activitate.

De aceea eu am spus că Guvernul a făcut o mare greșeală când ne-a luat banii de la administrațiile locale, și în 2018, și în 2019.

Centralizarea aceasta a României este păguboasă, inclusiv pentru București, pentru traficul din București, pentru că nu poți să vii cu toată țara aici.

Când iei fonduri europeane, România trebuie să îndeplinească 62 de condiții. Următoarea țară trebuie să îndeplinească 24. Uniunea Europeană îți cere 6. Întrebarea este: cum s-a ajuns de la 6 la 62?

Pentru că suntem o țară birocratică.

Vedeți, toate aceste lucruri nu le veți auzi din gura unui europarlamentar.

Nici alți politicieni din România nu știu. Noi, care lucrăm în administrație, știm aceste lucruri. Și noi spunem procedurile.

Mai ales că eu am avut și șansa să lucrez pe banii transfrontalieri, în relația româno-maghiară, pe procedurile de licitație și pe procedurile de implementare maghiară, care sunt atât de simple.

În 45 de zile se finaliza licitația.

Dacă rămânea o sumă de bani din licitație îți dădea voie să prelungești proiectul printr-o banală semnătură, lucru care în România nu doar că nu se poate, dar ești și acuzat pentru asta.

De-aia trebuie să fim conștienți că noi ne-am blocat singuri.

Dacă dumneavoastră vreți, aici, în București, să vă construiți o casă, un plan urbanistic zonal vă ia 20 și ceva de avize.

Gândiți-vă că dacă același plan urbanistic se ia în Arad, din cele 20 și ceva de avize, jumătate se iau de aici, din București.

Toată țara vine aici, în București.

Este regretabil că nu conștientizăm că ne blocăm singuri.

În Olanda o licitație durează 45 de zile. La noi, cu procese, durează doi ani.

Și olandezii ne spun: ”voi înțelegeți că aveți un decalaj – voi vreți să îl măriți sau să îl micșorați? Păi, dați drumul la proceduri”.

Întotdeauna, când ai un buget mai mic, dai drumul la proceduri, să meargă lucrurile mai repede, ca să producă, și după ce produce, dai drumul mai departe.

Când vorbim de marea infrastructură, avem un exemplu extraordinar: când s-a finalizat autostrada București –Constanța, 2012-2016, a crescut PIB-ul Constanței cu 5%-6%. În patru ani, a fost a doua cea mai mare creștere țară – asta înseamnă să duci o autostradă acolo unde trebuie.

În schimb, noi lucrăm tot felul de proiecțele mici, din acelea prin care să iei voturile pe care fiecare comună.

Sunt de acord că trebuie sprijinite comunele, dar întrebarea e ce pui în față. Degeaba ai asfalt în comună, dacă nu ai loc de muncă.

Și dacă nu ai loc de muncă, românii au plecat.

Unii au venit în Arad, pentru că am ajuns la 90.000 de locuri de muncă, într-un municipiu care are 160.000 de oameni, am dublat forța de muncă în 10 ani de zile.

Dar unii pleacă afară. Repet: degeaba ai apă, fântână, drum, dacă tu nu poți să pleci dimineața la un loc de muncă.

Deci noi trebuie să creăm lucruri de muncă pentru oameni, deci trebuie să gândești micro-regional o dezvoltare economică.

Revenind la Alianța Vestului, au fost mai mulți primari implicați în discuții, dar conceptul nostru era să legi regiunea Nord-Vest, cu Clujul, de regiunea Vest – Timișoara, prin Oradea și Arad.

Dar pentru a fi în relații bune cu colegii noștri primari, am spus că vom face un parteneriat. De exemplu, Oradea face cu Deva, Arad-ul cu Petroșani și Târgu Jiu, Timișoara face cu Reșița. Vorbim de parteneriate oraș cu oraș.

Când vom finaliza zona de digitalizare, prin parteneriat, vom transmite și celorlalte orașe procedurile.

Dar în sistemul juridic nu vor fi decât cele patru orașe.

Puteți urmări mai jos declarațiile lui Gheorge Falcă, între minutele 21:40 și 30:50.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *