Emmanuel Macron, președintele Franței, a invitat România sub umbrela nucleară franceză. Mai multe state UE se arată interesate de o astfel de colaborare nucleară, însă România nu a luat o decizie. Armele nucleare ale Franței au fost gândite ca fiind complementare arsenalului nuclear SUA, astfel că decizia lui Macron tinde să intre în conflict cu Washington.
Aurel Cazacu: „Am deveni ținte nucleare”
Aurel Cazacu, analist militar, avertizează că România riscă să devină țintă nucleară dacă acceptă arme nucleare pe teritoriul său. De asemenea, acesta consideră că Bucureștiul trebuie să ia o decizie care să nu intre în conflict cu SUA.
„Avantajul ar fi că ne alăturăm unor țări europene și Franței, și în caz de pericol, sau de risc, în cazul unui război am fi acolo. Dar dezavantajele sunt că acest sistem este în afara NATO și nu cred că ar fi oportun, acum, să intrăm în acest sistem. Avem o relație bună cu SUA, ne străduim să „reconstruim” relația cu SUA. Tot la partea de dezavantaj – devenim ținte nucleare. Noi acum nu suntem ținte nucleare. Acum suntem ținte pentru un război clasic, pentru că nu avem arme nucleare. În cazul în care am avea arme nucleare, am fi catalogați de partea rusă, și partea iraniană sau alții, drept ținte nucleare. Noi acum nu figurăm că am putea ataca din punct de vedere nuclear. Dacă am avea arme nucleare am fi niște potențiali atacatori și am deveni țintă nucleară, ceea ce pentru poporul român nu este bine. Franța este departe, dar noi apărăm flancul estic”.
Aurel Cazacu precizează că prezența de arme nucleare pe teritoriul românesc ar reprezenta un pericol pentru Rusia, dar această umbrelă nucleară franceză poate să fie motiv de nemulțumire și pentru Donald Trump, președintele SUA.
„Rușii ar avea încă un motiv să ne reproșeze. Dacă am avea arme nucleare, am reprezenta un pericol pentru ei. Din punctul meu de vedere, nu cred că ar fi bine, acum, să avem pe teritoriul românesc arme nucleare. Nu cred că este bine, nici strategic, nici tactic. Nu cred că Iranul ne-ar putea ataca, pentru că noi suntem într-o relație bună cu țările arabe.
Nu trebuie să primim acum și mai ales de la francezi. Dacă ar fi SUA, da, dar dacă sunt franceze, pe scutul francez, sunt niște probleme ale francezilor cu NATO, nu cred că este oportun acum. Și nu ar fi bine pentru poporul român. Aceste arme nucleare franceze s-ar putea să-l supere pe președintele Trump. Pe Putin îl supără oricum”.
Analistul militar consideră că președintele Nicușor Dan, cel care trebuie să ia decizia, poate să adopte aceeași strategie ca în cazul Consiliului pentru Pace de la Washington. În cazul umbrelei nucleare a Franței, Nicușor Dan trebuie să țină cont de poziția SUA și să ia o decizie care să nu deranjeze Washingtonul.
„Cum a făcut cu chemarea la Washington, când a zis „da, vin, dar ca observator”, așa și acum. Să spună „deocamdată nu, stăm pe poziție”. Trebuie să facem ceva ca să nu-i supărăm pe americani”, a explicat Aurel Cazacu.
De ce SUA nu a depozitat arme nucleare în Estul Europei
România este membru NATO, iar organizația militară are deja rolul de descurajare nucleară. Pentru a garanta securitatea Europei, SUA a depozitat arme nucleare în mai multe state europene: Italia și Germania fiind cele mai importante. Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, a explicat că România nici nu participă direct la programul nuclear, nici la exercițiile nucleare.
„Un număr de state, nu și România, participă într-o formă sau alta la acest program de descurajare nucleară, în condițiile în care unele țări, ca Turcia, alte câteva țări din NATO, sunt și gazdele unei părți din arsenalul nuclear american sau al Marii Britanii. Dar alte țări participă cu elemente convenționale, cu avioane de luptă, cu elemente de logistică, toate într-o formă de planificare nucleară, pe doctrină și pe practică nucleară. În cadrul NATO, România nu face parte nici din prima ecuație, nici Polonia încă nu face din prima ecuație”, a explicat Geoană.
România nu s-a implicat în programele de descurajare nucleară pentru că SUA a evitat mereu să se apropie de Estul Europei tocmai pentru a nu provoca Rusia. În Europa Centrală și de Est nu au fost depozitate arme nucleare pentru că Rusia s-ar fi considerat amenințată, iar Germania este statul NATO cel mai estic cu arme nucleare. Între Germania și Rusia există o zonă tampon între marile puteri nucleare.
Ce vrea Macron, de fapt
Președintele francez nu este dispus să ofere aceeași protecție nucleară precum SUA. Franța nu ia în considerare un depozit de arme nucleare sau o bază militară permanentă cu arme nucleare. Din declarațiile acestuia, reiese că francezii propun să trimită avioane cu muniție nucleară în țările partenere și să efectueze împreună exerciții de descurajare nucleară.
Aceste avioane militare cu muniție nucleară vor răspunde doar la ordinele președintelui Franței. Statele care le acceptă nu vor avea niciun control.
„Nu va fi nicio colaborare privind ultima decizie (n.r. pentru folosirea armelor nucleare), nici pentru planificarea sa, nici pentru aplicarea sa. În virtutea Constituției noastre, aceasta este responsabilitatea exclusivă a președintelui Franței”, a declarat Macron.
În NATO, sunt 5 state membre care au pe teritoriul lor arme nucleare depozitate de SUA: Italia, Germania, Turcia, Olanda și Belgia. Dintre acestea, Italia este cea care are cel mai mare număr, estimat între 35 și 50 de focoase nucleare. Totodată, Italia este și singurul stat cu două baze militare nucleare: la Aviano și Ghedi, ambele în nordul țării. Toate aceste arme nucleare sunt controlate exclusiv de SUA, care are ultima decizie.
În consecință, Italia a decis să nu facă parte din umbrela nucleară a Franței, având deja un mic arsenal nuclear controlat de americani. Nici Germania nu a declarat clar că acceptă umbrela nucleară a Franței, ci că este dispusă să lucreze cu vecinii săi.
„Eu și Macron am înființat un grup de coordonare nucleară, în cadrul căruia coordonăm aspectele legate de descurajare. Intenționăm să luăm măsuri concrete până la sfârșitul anului, inclusiv participarea convențională a Germaniei la exercițiile nucleare franceze”, a declarat Merz, cancelarul german.
Nu e clar sub ce formă vrea Germania să participe la aceste exerciții, dar germanii sunt tot mai dispuși să vorbească despre arma nucleară. Pe de altă parte, Merz este convins că celelalte țări nu-i vor permite Germaniei să producă sau să controleze arme nucleare, pentru că Germania s-a angajat să renunțe la forța nucleară atunci când a semnat tratatul privind unificarea țării.
Cine trebuie să decidă în România
Prezența de arme nucleare pe teritoriul românesc nu este doar o chestiune de politică externă, ci presupune o redesenare a strategiei de securitate națională. Armele franceze implică costuri și riscuri pe care România nu și le asumă în prezent.
Președintele Nicușor Dan ar trebui să consulte, mai întâi, liderii Armatei Române și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a înțelege toate efectele unei astfel de decizii. Rusia a reacționat deja la acest plan al lui Macron și a avertizat că își va schimba poziția.
„Acesta reprezintă o consolidare și o extindere semnificativă a potențialului nuclear al NATO, care, în cazul unui conflict militar direct cu Rusia, ar putea fi utilizat în mod coordonat împotriva țării noastre”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia.
Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, că România se bucură deja de protecția nucleară a SUA. Din declarația acestuia reiese că țara noastră nu ar avea nevoie de o altă umbrelă nucleară, însă a subliniat că parteneriatul dintre România și Franța este „într-o extindere”.
„România ca toate țările NATO sunt sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Ca țară membră NATO, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară din cadrul alianței. România este acoperită, este sub o umbrelă nucleară. (…) În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic care este pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere și mă opresc aici”, a declarat Nicușor Dan, care astăzi se află în Polonia pentru o vizită de stat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
