Skip to content
Educație

Am întrebat elevii de la un liceu de top ce fac după Bacalaureat. Unu din doi pleacă în străinătate

Inquam Photos / Octav Ganea
Elevii din România au susținut luni proba de Limba și Literatura Română a Bacalaureatului, sesiunea de vară 2022. Absolvenții au fost repartizați în centre de examinare, care au reunit elevi de la două sau chiar trei licee.„Ce faci după Bacalaureat?” Europa Liberă a întrebat mai mulți elevi ai celui mai bine cotat liceu din Cluj-Napoca unde vor studia după terminarea liceului. Clujul este județul cu cea mai mare rată de promovare de anul trecut.

„O să studiez în Olanda, business. La noi nu sunt oportunitățile care sunt ‘afară’. Am nevoie să înțeleg domeniul, apoi mă pot întoarce în țară, dar strict pentru învățat cred că e mai bine pentru mine în străinătate”, spune Luca Simion (18 ani), absolvent al Colegiului Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca.

Luca vrea să își continue studiile în Olanda.
Luca vrea să își continue studiile în Olanda.

Europa Liberă a intervievat mai mulți absolvenți ai liceului, care se bucură de ani buni, decenii chiar, de cel mai mare prestigiu din oraș, la ieșirea de la proba de Română a Bacalaureatului.

Chiar dacă întâmpină o concurență acerbă în ultimii ani, a spune că ești absolvent de „Racoviță” rezumă adesea un întreg CV. Anul trecut, liceul s-a clasat pe locul 3 la nivel național ca medie a absolvenților de Bacalaureat – 9.25.

Prestigiul local capătă un plus de greutate ținând cont că județul Cluj este mereu în top 3 pe țară ca promovabilitate la Bacalaureat, iar în 2021 a condus ierarhia.

Concluzia desprinsă ad-hoc din discuțiile cu absolvenții de „Racoviță” e confirmată și de conducerea unității: aproximativ 1 din 2 absolvenți optează pentru studii în străinătate.

Mai puțin decât proporția estimată de directoarea Colegiului I.L. Caragiale din capitală, care a susținut că 80% dintre absolvenți pleacă în străinătate, dar totuși semnificativă.

„Tinerii văd mai multe oportunități și de cercetare și academice, dar și de job, în străinătate. Alții încep studiile în România și continuă apoi acolo, în timpul studiilor de licență, dar și la master”, spune directorul liceului, Gherghe Lobonț, profesor de matematică.

Procentul celor care vor studia în străinătate, din totalul celor aproximativ 90 de absolvenți, poate fi stabilit cu exactitate doar după ce tinerii își vor ridica diplomele de absolvire.

În ultimii ani se situează între 40% și maxim 60%, „în niciun caz mai mult”, spune directorul de la Racoviță.

Ce spun tinerii care vor studia în străinătate

Luca Simion a discutat cu reporterul Europa Liberă imediat după ce a ieșit de la proba de Română. Tânărul este deja admis la o facultate din Olanda, iar media din Bacalaureat nu este luată în calcul. Contează doar să îl ia.

Nu vede aproape nicio diferență între cei care studiază în Cluj, Iași sau București dar provin din alte orașe și el, care va lua drumul „Țării Lalelelor”.
Alex, absolvent și el de „Racoviță”, este admis și el în Olanda, la Radboud University, în Nijmegen, unde va studia psihologia.

Alex a ales să studieze Psihologia peste hotare.
Alex a ales să studieze Psihologia peste hotare

„M-a interesat de mai demult psihologia, am vorbit cu mai mulți studenți de aici și am ajuns la concluzia că nu îmi place în mod special modul în care se predă. Am căutat în străinătate și am găsit ceva centrat foarte mult pe cercetare, voi avea tot timpul ceva interesant de studiat”, povestește el.

Este de părere că aria de interes a absolventului și oportunitățile pe care le oferă România în domeniul respectiv contează foarte mult în decizia de a pleca sau nu.

„Mi se pare că momentan în România nu e foarte mare interes pe psihologie și terapie, comparativ cu alte țări”, punctează el.

Horațiu Cătărig vrea să continue ce a început la liceu, studiul informaticii, în Bremen, Germania, la Jacobs University.

„Mi se pare că sunt mai multe oportunități după terminare, stilul de predare e american, cu modul ceea ce îmi place. A contat și că voi avea posibilitatea să mă hotărăsc pe ce merg mai exact până în anul doi, fără să trebuiască să o iau de la început”, explică el.

A fost și el deja admis și nu mai are nici măcar nevoie de Bacalaureat, ci doar de diploma de absolvire a liceului.

„Începe aici, continuă „afară”

Pentru unii tineri, studiul în străinătate are și o parte de aventură, sau cel puțin de explorare. Vlad Dragomir își va începe studiile la Cluj, la profilul Informatic de la Politehnică, dar vrea să continue în străinătate.

Mai am unele proiecte personale, aici, dar sper să plec apoi cu un program studențesc.

Vlad Dragomir își începe studiile în țară, dar vrea să le continue peste hotare.
Vlad Dragomir își începe studiile în țară, dar vrea să le continue peste hotare.

Pe termen mediu, „afară” își vede și viitorul.

„Vreau în primul rând să văd cum e să trăiești, zece ani, să zicem, în străinătate. Clujul oferă destul de mult, din punct de vedere universitar, la nivel național, e și frumos, dar chiar vreau să explorez”, punctează el.

De ce rămân tinerii care rămân. Medicina, unul din motivele forte

Unul din vectorii menținerii în țară a absolvenților de top este decizia de a studia medicina, fapt confirmat atât de aceștia, cât și de profesori.

Prestigiul de care se bucură școlile de medicină, inclusiv cea din Cluj, mai ales că atrag la rândul lor mii de studenți din străinătate, inclusiv din Germania și Franța, îi face pe tineri să pună semn de egalitate între studiul domeniului și rămânerea în țară, cel puțin ca studenți.

Lavinia Cîmpean va studia medicina la Cluj. Spune că orașul și universitatea de profil de aici sunt suficient de ofertante.
Lavinia Cîmpean va studia medicina la Cluj. Spune că orașul și universitatea de profil de aici sunt suficient de ofertante.

„În primul rând, de când mă știu am vrut să îmi continui studiile la Cluj, cred că mi se potrivește orașul foarte mult, iar domeniul medicinei este foarte ofertant și aici. Nu m-am gândit niciun moment să studiez în străinătate”, spune Lavinia Cîmpean.

Chiar dacă va avea de dat admitere, este sigură că va promova și se visează medic chirurg.

„De când eram mică m-a atras medicina, la începutul liceului m-a bătut gândul să continui info, dar am fost și la Olimpiadă la biologie și am rămas pe medicină”, adaugă ea.

Nici pe Victor Sălăgean, absolvent cu medii anuale de 9,80, chiar 10 în al doilea semestru din a XII-a, decizia de a studia în Vest a multora dintre colegii săi nu îl impresionează.

„Mi s-a părut că e un exod foarte mare fără un motiv foarte puternic. Știam că și în Cluj este școală foarte bună pe info, pur și simplu nu am găsit motivul pentru care aș face asta. Ne descurcăm aici”, explică el.

Victor Sălăgean va da admitere la matematică și la informatică, la UBB. Nu înțelege întrutotul exodul spre Vest.
Victor Sălăgean va da admitere la matematică și la informatică, la UBB. Nu înțelege întrutotul exodul spre Vest.

În consecință, va da admitere la matematică și la informatică la Babeș-Bolyai.

„Mă liniștește și că nu trebuie să fac față unei adaptări, dar nu e factorul decisiv. Mi-ar plăcea să merg un an în străinătate, în timpul facultății, ca schimb de experiență, dar în rest mi se pare că am destule oportunități aici”, a concluzionat el.

Olanda, între destinațiile preferate după Brexit

Pentru absolvenții de elită, celebrele universități britanice au fost până la Brexit destinația favorită.

Acum, la mare căutare sunt universitățile olandeze, care oferă toată paleta de studii și în engleză, dar oferă și alt gen de oportunități.

„Oferă și o poartă spre toată zona BeNeLux, dar e conectată cumva și cu țările nordice, Danemarca, Norvegia, atrăgătoare și ele ca sistem academic, cercetare și unde se găsesc joburi foarte bine plătite”, spune Gheorghe Lobonț.

Este de părere că opțiunea tinerilor performeri pentru străinătate nu poate fi stăvilită, deoarece diferențele în domeniul cercetării, dar și al ascensiunii academice, dar și de pe piața joburilor sunt încă mari.

„Majoritatea își dau Cambridge-ul (examenul de limbă străină, n.red.) încă din a X-a, noi de altfel participăm și la schimburi cu licee din străinătate. Pur și simplu găsesc mai multe oportunități.”

El admite totodată că tinerii care pleacă în străinătate provin din familii educate, dar și cu posibilități financiare ridicate.

Flexibilitatea modului de organizare a studiilor în Vest este un alt motiv pentru care tinerii de top studiază la facultăți din străinătate, completează și directoarea Liceului Nicolae Bălcescu din Cluj, o altă școală de top din oraș.

Și aici procentul celor care merg la studii spre țările vestice se apropie de jumătate, în special în cazul absolvenților de real.

Generațiile de acum vorbesc o engleză adesea impecabilă

Generațiile din prezent au un atu important atunci când se gândesc la plecarea în străinătate: cunoștințele de limba engleză, spune Sebastian Rus, profesor de engleză la un liceu din oraș.

„Nivelul de engleză pe care îl vorbesc este impresionant și asta se datorează în primul rând conținutului la care au acces. Le permite să caute informația direct de la sursă, în engleză și de aceea poate și orele li se pare uneori încărcate de lucruri mai puțin relevante”, a spus profesorul.

Există și un revers al medaliei, spune el.

„Exprimarea în română e adesea deficitară, se pierde din acea bogăție a vocabularului. Elanul lor pentru engleză nu trebuie stopat, dar trebuie retrezit în continuare interesul pentru română, nu aș pune totuși carul înaintea boilor, că așa ajungem la acea rom-gleză, care nu e nici engleză, nici română”, a conchis el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *