Fiecare inspector fiscal are obligația să verifice dacă declarațiile contribuabililor sunt reale și, dacă acestea nu sunt conforme cu realitatea, să ia măsuri care să ducă la reducerea deficitelor, cu atât mai mult cu cât România are un nivel al colectării veniturilor fiscale mult mai scăzut față de media Uniunii Europene.
Inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au obligația să verifice declarațiile fiscale și să stabilească, dacă este cazul, diferențele de obligații fiscale principale.
Mai concret, după cum au precizat, luni, oficialii ANAF, potrivit prevederilor art. 113 alin.(2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, în scopul efectuării inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală procedează la stabilirea bazei de impozitare, a diferenţelor datorate în plus sau în minus, după caz, faţă de obligaţia fiscală principală declarată de către contribuabil/plătitor şi/sau stabilită, după caz, de organul fiscal, acestea reprezentând sumele stabilite suplimentar ca urmare a unei acțiuni de control fiscal.
„Evaluarea individuală a inspectorilor fiscali este realizată de către structurile teritoriale în cadrul cărora aceștia își desfășoară activitatea, structuri teritoriale cărora nu li s-au comunicat ținte pentru sumele stabilite suplimentar de inspectori ca urmare a controalelor fiscale efectuate”, au transmis, luni, oficialii ANAF.
Precizările vin în contextul în care presa economică a scris că inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au „plan de sume suplimentare”, pe care să le stabilească firmelor aflate în control, iar cei care nu-l îndeplinesc primesc note mici.
Conform oficialilor, strategia ANAF privind activitatea de control fiscal se concentrează în prezent în jurul a două principii ce guvernează orice administrație fiscală modernă, respectiv
- încurajarea creșterii conformării voluntare, la declarare, a contribuabililor;
- prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
„În vederea armonizării procedurilor de control fiscal cu tendințele internaționale, potrivit cărora activitatea de control fiscal devine ultima pârghie a administrației fiscale pentru realizarea conformării la declarare, ANAF a adoptat abordarea adaptată și progresivă a formelor și acțiunilor de control fiscal”, a transmis ANAF.
În acest sens, în vederea creșterii conformării la declarare a contribuabililor, ANAF, prin structurile de control fiscal, desfășoară în prezent două tipuri de acțiuni care presupun interacțiunea de la distanță cu contribuabilul:
- emiterea Notificării de conformare, care reprezintă un document prin care organul de inspecţie fiscală transmite contribuabililor/plătitorilor prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecției fiscale riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării situației fiscale și îndeplinirii obligațiilor fiscale conform prevederilor legale, ori a clarifica riscurile fiscale notificate, după caz.
- efectuarea de acțiuni de verificare documentară, care constau în realizarea unei analize de coerenţă a situaţiei fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului, precum şi pe baza oricăror informaţii şi documente transmise de terţi sau deţinute de organul fiscal, care au relevanţă pentru determinarea situaţiei fiscale.
Peste 3.600 controale antifraudă, cu implicații fiscale de 129,7 milioane lei
Potrivit ANAF, contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși acțiunilor de control fiscal, astfel:
- inspecția fiscală are loc în cazul contribuabililor care, în urma Notificării de Conformare, nu corectează și nu clarifică riscurile fiscale pentru care au fost notificați;
- controlul antifraudă, în cazul contribuabililor pentru care există indicii de evaziune fiscală.
Ministerul Finanțelor detalia, în 18 august, că s-au efectuat peste 3.600 controale antifraudă, cu implicații fiscale de 129,7 milioane lei.
Mai concret, în vederea creșterii conformării voluntare, în luna iulie 2023, organul de inspecție fiscală din cadrul ANAF a emis un număr de 1.790 notificări de conformare pentru riscuri fiscale estimate în sumă de 147.914.892 lei. De asemenea, în luna iulie 2023 au fost realizate de către structurile cu atribuții de control fiscal din ANAF:
- 3.289 acțiuni de control fiscal (inspecții fiscale și verificări documentare), fiind stabilite obligații fiscale suplimentare prin decizii de impunere de 422.443.786 lei, respectiv a fost diminuată pierderea fiscală înregistrată de contribuabili cu suma de 94.464.934 lei;
- 3.646 controale antifraudă, fiind estimate implicații fiscale în valoare de 129.713.483 lei, respectiv fiind aplicate sancțiuni contravenționale (amenzi și confiscări) în valoare de 16.972.358 lei. Comparativ, în luna iunie s-au realizat un număr de 1.924 controale antifraudă.
Pe tot parcursul anului trecut, conform raportului de performanță al ANAF, ca urmare a controalelor efectuate la contribuabili persoane juridice şi fizice în anul 2022, inspecţia fiscală a înregistrat următoarele rezultate:
- au fost efectuate 34.991 verificări la contribuabili persoane juridice şi fizice(26.056la contribuabili persoane juridice şi 8.935 la contribuabili persoane fizice), dincare24.459 inspecţii fiscale (17.411 la contribuabili persoane juridice şi 7.048 la contribuabili persoane fizice);
- au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală 2.806,1 mil. lei ( 2.629,5mil.lei la contribuabili persoane juridice şi 176,6 mil. lei la contribuabili persoane fizice), din care suma de 2.743,7 mil. lei reprezintă obligaţii principale;
- au fost efectuate 17.303 verificări documentare la contribuabili persoane juridice şi fizice, în urma cărora au fost stabilite sume suplimentare în valoare totalăde554,2mil. lei;
- au fost instituite 326 de măsuri asigurătorii în valoare de 243,1 mil. lei;
- au fost aplicate 2.284 amenzi în valoare totală de 6,2 mil. lei;
- au fost înaintate organelor de urmărire penală un număr 238 de sesizări, pentru un prejudiciu total de 457,2 mil. lei;
- a fost diminuată pierderea fiscală cu suma de 1.848,1 mil. lei.
Potrivit raportului anual al ANAF, în 2022 s-a înregistrat o creștere a conformării voluntare la plată cu 0,7% față de anul 2021, de la 85,5% în anul 2021 la 86,2% în anul 2022.
Câte venituri fiscale se colectează în România față de UE
România a înregistrat în anul 2022 veniturilor bugetare cu o pondere în PIB de 33,5%, cu mult sub media europeană de 46,5% (ecart de 13%), unul din cele mai mici comparativ cu statele membre ale UE, fiind urmată doar de Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (impozite și contribuții sociale) s-a menținut la 27,2% din PIB și în 2022, România situându-se tot pe penultimul loc, cu un ecart de 13,7% față de media UE (40,9% din PIB), conform raportului anual al Consiliului Fiscal.
Ponderea veniturilor fiscale în PIB înregistrată de România în anul 2022 este semnificativ sub cea a altor țări cu economii similare, precum Slovenia (36,4%), Polonia (35%), Cehia (34,7%) și Ungaria (34,5%).
Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este mai mică cu 5%, iar cea a veniturilor fiscale, cu 3,4%.
Nivelul redus al veniturilor fiscale din România comparativ cu economii similare din UE poate fi atribuit, conform unui studiu din 2022 al Consiliului Fiscal, următorilor trei factori: (i) grad scăzut de colectare; (ii) exceptări și scutiri ce diminuează baza impozabilă și regimuri preferențiale în anumite sectoare de activitate / categorii de contribuabili; (iii) cote de impozitare în unele cazuri sub cele din UE.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
