Skip to content
Politică

Analist IPP: Procurorii ar trebui să răspundă, dar la ce a ajuns comisia aia…! EXCLUSIV

www.nasul.tv

Curtea Constituțională a României este pusă să analizeze două solicitări identice depuse de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, în care judecătorii constituționali trebuie să decidă dacă refuzul Laurei Codruței Kovesi de a compărea în fața comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 și cel al procurorului general Augustin Lazăr de a sancționa pe aceasta poate fi interpretat ca un posibil conflict de natură constituțională înre Parlament și Ministerul Public.

Cei doi președinți ai camerelor amintescă că șefa DNA a invocat o hotărâre CSM în care procurorii nu sunt obligați să se prezinte în fața unor alte organe ale statului, acuzând-o pe Kovesi ca a dat o interpretare de rea credință acestui act.

Chestiunea este judecată după ce comisia parlamentară de anchetă a  emis deja un raport pe tema alegerilor prezidențiale din 2009 și reprezintă mai mult o încercare de a evita astfel de situații, crede Adrian Moraru, director al Institutului de Politici Publice, într-o declarație acordată PSNews.ro.

Deși susține ideea audierii procurorilor în Legislativ, atunci când situația o impune, Moraru spune că activitatea comisiei a căzut în derizoriu, respectând modelul tipic românesc al formelor fără fond.

Eu cred că, dintr-un anumit punct de vedere, în anumite condiții, chiar și procurorii trebuie să răspundă în fața unor comisii parlamentare. Vedem asta și în Statele Unite, unde directorul FBI sau Procurorul General sunt chemați la audieri în Congres. Despre fenomenul discutat în cazul nostru, al fraudării alegerilor prezidențiale, ar fi putut să răspundă la modul general, dacă au făcut ceva. Chestiunea este că noi nu avem acest lucru bine precizat în regulamentele comisiilor din cele două camere sau al comisiilor comune”, exemplifică Adrian Moraru.

Punctual însă, directorul IPP spune că, în cazul în care ar fi fost procuror șef, chiar și el ar fi ignorat cerința comisii de anchetă de a se prezenta la audieri.

Cumva pot să înțeleg reticența celor doi procurori, ca și a altor persoane, de a nu se prezenta în fața acestor oameni. Sincer, nici eu nu m-aș duce! Aprecierea mea este ZERO, punctual, față de această comisie.

Calitatea oamenilor care o compun este foarte slabă și vă îndemn să urmăriți niște înregistrări video cu astfel de audieri să vedeți ce întrebări puerile, aproape de can-can. Sunt de-a dreptul de gâgâ și puerile în înțelegerea fenomenului electoral. Să luăm ca exemplu audierile din Statele Unite. Acolo comiiile de audiere sunt compuse din foști procurori, foști avocați. Oamenii aia știu ce să întrebe.

La noi, am văzut vreo două ședințe în care eram ca în zilele de doliu ale OTV în care Dan Diaconescu întreba după 4 ore câte un invitat- Așa, și, mai aveți ceva de declarat?- când nu mai știa ce să îl întrebe. Principial, adevărul este undeva la mijloc dar, în cazul punctual al acestei comisii este o rușine ce se întâmplă. Acolo nu s-a dorit aflarea adevărului, ci s-au construit niște bazaconii puse în concluziile din raport”, apreciază analistul politic.

Din această perspectivă, Moraru crede că solicitările depuse de Dragnea și Tăriceanu au ca scop stabilirea dreptului comisiilor parlamentare de a-i chema la audieri pe procurorii șefi ai instituțiilor statului și în alte cazuri. „Se pot face comisii pe orice. De exemplu: comisia De ce l-ați condamnat pe Adrian Năstase? sau De ce a apărut DNA în viața noastră?

Cred că la câte lucruri se întâmplă în țara asta, am putea să o ținem numai în comisii speciale de anchetă. Comisie pentru nefuncționarea ANAF, ANM sau ANRMAP. În România nu merge nimic, prin urmare ne-ar trebui vreo 1000 de comisii”, spune Adrian Moraru.

Totuși, din punctul său de vedere, suvbiectul alegerilor prezidențiale din 2009 merita o anchetă din partea parlamentului, dar nu una făcută parcă în bătaie de joc și care nu a reușit să constate nimic sau să convingă pe cineva cu raportul final.

Rolul comisiei de anchetă a alegerilor prezidențială pare să fi fost însă unul de inducere a dubiilor privind legitimitatea celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Trian Băsescu, lucru care ar putea justifica într-o măsură încălcarea legii de către Liviu Dragnea în momentul Referendumului din 2012, fapt care i-a adus președintelui PSD o condamnare cu suspendare.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *