La Summitul bunăvoinței din Frantei s-a decis crearea unei forțe de reasigurare odată ce Ucraina și Rusia vor ajunge la un acord de pace. Ce înseamnă ea și ce rol ar avea? Încă este foarte devreme să stabilim scopul exact al acestei structuri, spune la Rfi analistul militar Claudiu Degeratu. Cert este ca România nu va participa cu trupe.
Deși țara noastră are cea mai mare graniță cu Ucraina, pe plan intern, politicienii din România au un discurs prudent care se leagă fără îndoială și de contextul electoral. Pe plan extern, mesajele sunt altele, apreciază analistul. Pe plan extern, România își comunică vulnerabilitățile.
Claudiu Degeratu: Ar trebui să se asigure o forță disponibilă pentru perioada de după semnarea unui posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. Sigur, încă sunt destul de multe elemente neclare vis-a-vis de statutul acestei forțe. În primul rând, după cum vedeți, nu există un consens și a recunoscut și președintele francez… Avem un nucleu pe care îl știm, franco britanic, vis-a-vis de această consolidare a unei forțe și, bineînțeles, mai există și partea cealaltă, în afară de consens, obiectivele unei asemenea forțe pentru că toate țările doresc de fapt doresc să clarifice obiectivele.
Reporter: Ucrainenii spun că rușii nu au respectat nici un acord de încetare a focului. Să fie vorba despre o forță care să se asigure că focul încetează, că focul nu se reia?
Claudiu Degeratu: Nu, nu. Un asemenea scenariu înseamnă de fapt o forță de impunere a păcii, care e cu totul altceva. Proiectul care se discută la Paris sau care se are în vedere, din câte îmi dau seama că nu am toate informațiile, are în vedere în special această reasigurare strategică, în sensul în care doar în anumite condiții bine clarificate între cele două părți, o forță internațională să fie capabilă să intervină. Încă suntem pe un teren destul de fluid, așa, în materie de care ar fi obiectivele unei asemenea forțe. Pentru că Federația Rusă sub nicio formă nu admite ideea să existe o forță internațională care să intervină cumva în sprijinul Ucrainei și să protejeze, în caz de reizbucnirea războiului, să protejeze cumva teritoriul ucrainean.
Reporter: Păi și nu este foarte clar, domnule Degeratu, dacă rușii spun nu, asta nu vrem, asta nu vrem, nu este foarte clar că, de fapt, că ei vor să aibă card blanche, să îi lovească pe ucraineni dacă și-o doresc?
Claudiu Degeratu: Da, da, da, asta își doresc, dar asta știm din 2021, din noiembrie, decembrie, când se spunea clar că Federația Rusă vrea o dezarmare de fapt a Ucrainei, o reducere a capabilităților în așa fel încât să nu mai fie o amenințare pentru Federația Rusă.
Reporter: Nici nu era, nici nu era vreo amenințare pentru Federația Rusă…
Claudiu Degeratu: Da, dar noi discutăm de poziția Rusiei de acum, de pretențiile Rusiei, nu discutăm de realitatea din teren. Realitatea din teren este exact cum spuneți, că niciodată armata ucraineană nu a reprezentat o amenințare militară reală pentru Federația Rusă. Deci a fost o chestiune fabricată, un pretext, dar acest lucru se menține și în acest moment, din câte îmi dau seama din dialogul ruso-american, că, de fapt, Federația Rusă solicită ca în continuare să existe o reducere drastică a capacităților militare ucrainene care să se coroboreze cu o retragere a forțelor NATO de la graniță, o renunțare din partea NATO la strategia de descurajare de la granița cu Ucraina și cu zona baltică și așa mai departe.
Reporter: Inclusiv din România?
Claudiu Degeratu: Bineînțeles, bineînțeles. Deci, cumva, Rusia nu va accepta ideea că se menționeze într-un acord de pace că în caz de reizbucnirea conflictului, o forță internațională să aibă dreptul să intervină în Ucraina. Nu se pune problema de așa ceva. Asta este partea, să zicem clară.
Reporter: Domnule Degeratu, să ajungem la România. România spune din nou nici într-un caz nu vom trimite armată, putem să participăm la observarea, cred, așa înțeleg eu din declarații, la observarea armistițiului la Marea Neagră, pentru că avem cu ce și suntem interesați. Dacă se va trimite o forță de reasigurare sau cum s-o numi, ea va trece prin România, deci vom participa ca hub, noi nici într-un caz nu trimitem soldați.
Claudiu Degeratu: N-ar trebui să ne surprindă până la urmă, această abordare am văzut-o în ultimii trei ani. Este asumată politic, nu se pune problema să, cum să spun, să existe o altă alternativă, pentru că nu am văzut o altă gândire, o altă abordare la nivel oficial decât aceasta. Și acum rămâne de văzut dacă această evaluare strategică din partea României, că rolul nostru este acela pe care l-ați prezentat mai devreme, este cel mai bun și optim pentru interesele României și pentru stabilitatea în regiune. Asta e greu de evaluat. Până când nu se întâmplă, adică până când nu vom vedea un acord de pace și după aceea să vedem cum evoluează lucrurile și dacă România este afectată cumva sau nu. Pentru moment atât se poate, chiar dacă România, din punctul meu de vedere, și-ar asuma participarea militară, trebuie să ne asumăm și niște costuri politice legate de intensificarea războiului hibrid, exact ce se întâmplă și în Polonia și în țările baltice. În ultimele săptămâni, cel puțin, țările baltice încep să aibă tot mai multe elemente, de dezbateri aprinse și chiar de instabilitate.
Reporter: Dar suntem aici, la graniță, avem granița cea mai mare cu Ucraina. Cred că primul pe care l-am auzit să spună lucrurilor pe nume a fost președintele interimar, care a zis dacă Ucraina cedează, vorbim de Rusia la granițele noastre. Și nu poți să nu te întrebi, de ce găsesc politicienii noștri atât de greu să explice cetățenilor că aici e granița, asta e harta…. Cetățenii, totuși ar înțelege dacă le-ai explica. Mă gândesc.
Claudiu Degeratu: Da, eu cel puțin și din ce am perceput, exact cum spuneți, din elementele de comunicare dinspre președinție, că este o situație gravă și că oricând elemente de amenințare ne pot viza și pe noi, dar în același timp nici nu am văzut decizii. Sigur, din punct de vedere declarativ, avem, să zicem, diferite poziții. Astăzi, la nivel oficial, toate instituțiile, din câte îmi dau seama, sunt pe o linie prudentă. Probabil că acest an electoral și anul trecut electoral și-au spus cuvântul, pentru că poziția multor responsabili politici, a fost clară. Dacă intrăm acum într-o retorică legată de amenințarea Federației Ruse, asta ar agita și mai mult scena politică internă. Aceasta ar fi posibila explicație de ce nu se intensifică… dar și acum, și în 2022 și 2023, când n-au fost ani electorali așa intenși, bineînțeles că același lucru s-a întâmplat, adică o poziție prudentă, în care se pune accentul pe ideea că România este stabilă și apărată. Și, bineînțeles, intră în contradicție cu poziția cealaltă, declarativă pe plan extern, când responsabilii noștri spun că, de fapt, România poate fi amenințată și are probleme în regiunea Mării Negre. Deci se menține o dualitate a acestei abordări în funcție de audiență. Dacă audiența e internă avem stabilitate și apărare, dacă este externă, pentru a atrage mai mult sprijin extern pentru România, vedeți că discursul se schimbă.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
