Analist: România nu a învăţat din criza din 2009. Tabloul macroeconomic al anului 2024

bani-economie
Sursa foto: Pixabay

România se pare că nu a învățat prea mult din crizele precedente, politicile economice pro-ciclice fiind cele care poziționează țara noastră într-o situație dificilă, punctează analistul economic Claudiu Vuţă, vicepreședinte al AAFBR.

Ultimele evoluții ale economiei în 2023 setează și tendința pentru 2024. Prognozele privind creșterea economică a României în 2024 sunt între 2,5% și 3,4%, Guvernul României având cele mai optimiste așteptări. Ne aflăm în fața unui super an electoral, cu patru rânduri de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Fiecare dintre aceste runde electorale are potențialul de afecta stabilitatea economică în cazul în care promisiunile populiste vor prevala asupra logicii economice.

„România se pare că nu a învățat prea mult din crizele precedente, politicile economice pro-ciclice fiind cele care poziționează țara noastră într-o situație dificilă”, consideră analistul economic Claudiu Vuță..

Cheltuielile bugetare în 2024 vor fi cu cca. 48 de miliarde de lei mai ridicate decât cele din 2023, conform Ministerului Finanțelor. În cel mai optimist scenariu, veniturile cresc cu 47 de miliarde de lei față de anul acesta. Însă este clar că România are slabe șanse a atinge ținta de 3%, conform tratatului de la Maastricht.

Potrivit criteriilor Tratatului de la Maastricht pentru aderarea la zona Euro deficitul bugetar nu ar trebui să depășească 3% din produsul intern brut (PIB) iar datoria publică generală să nu depășească 60% din PIB.

România a fost în 2023 singura țară din UE în procedură de deficit excesiv, iar în 2024 situația ar putea fi și mai dificilă. România a încheiat 2023 cu un deficit de peste 5% din PIB, cu mult peste ținta asumată de 4,4%. De notat că România se afla, de altfel, încă din 2020 în procedură de deficit excesiv.

Este dificil de anticipat o cifră pentru anul 2024, însă cu certitudine traiectoria României va fi una sinuoasă: de la aproape 10% în 2020, la 6,7% în 2021 și 5,7% în 2022, de cca. 5-5,5% în 2023 și, posibil, o recădere spre 6% în 2024.

În termeni absoluți, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni ale anului în curs, respectiv la 62,81 miliarde de lei, față de un deficit de 47,12 miliarde lei (3,34% din PIB) aferent primelor 10 luni din 2022. Adică o creștere reală de aproape 50%, într-un singur an.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL