În pofida declarațiilor optimiste și a procentelor vehiculate public, întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, desfășurată pe 28 decembrie 2025 la Mar-a-Lago, nu a produs o schimbare majoră în negocierile privind pacea din Ucraina. Aceasta este concluzia politologului Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil, care avertizează – pentru Adevărul – că așteptările privind un acord iminent sunt exagerate.
Summitul, care a durat aproape trei ore, a fost prezentat de cei doi lideri drept un pas important spre încheierea conflictului ruso-ucrainean. Donald Trump a declarat că părțile sunt „mult mai aproape” de un acord, în timp ce Zelenski a susținut că planul de pace în 20 de puncte este convenit în proporție de aproximativ 90%, iar garanțiile de securitate cu SUA ar fi „100% agreate”. Cu toate acestea, potrivit lui Mișcoiu, aceste afirmații trebuie privite cu multă prudență.
Fără rezultate spectaculoase
„Nu putem să ne așteptăm la o evoluție spectaculoasă”, spune Sergiu Mișcoiu, subliniind că întâlnirea nu a fost pregătită suficient de laborios pentru a genera progrese decisive. În opinia sa, marile dosare sensibile – teritoriile ocupate, garanțiile de securitate și condițiile unui armistițiu – au rămas practic neschimbate. „Nu suntem foarte departe de punctul în care eram înainte de această întâlnire”, afirmă politologul.
Totuși, el remarcă un aspect pozitiv: absența unui conflict deschis între Trump și Zelenski.
„Este bine pentru Ucraina și pentru Europa faptul că nu a existat niciun fel de mare diferend între Trump și Zelenski”, explică Mișcoiu, amintind de ieșirile imprevizibile ale liderului american din trecut. Faptul că relația a rămas stabilă este, în sine, un câștig diplomatic.
Europa, din nou într-un rol secundar
Deși după summit au avut loc consultări cu mai mulți lideri europeni și cu șefii NATO și ai Comisiei Europene, Mișcoiu consideră că Europa continuă să joace un rol marginal. „Dialogul real există, în primul rând, între Ucraina și America”, explică el, subliniind că negocierile concrete se poartă mai degrabă prin emisari și canale de rang secund.
Declarații optimiste și exerciții retorice
Politologul este critic față de modul în care Donald Trump a prezentat stadiul negocierilor.
„Dacă urmărim fluxul verbal al lui Trump, au existat sincope, repetiții, mici autocontradicții”, spune Mișcoiu, concluzionând că liderul american „nu a fost deloc foarte lucid în conferința de presă”. În opinia sa, discursul a avut mai degrabă rolul de a crea impresia apropierii unui compromis, decât de a reflecta realitatea negocierilor.
Nici procentajele invocate de Trump și Zelenski nu sunt convingătoare.
„Cum poți aprecia în procente cât la sută din discuții sunt realizate?”, se întreabă retoric Mișcoiu, explicând că aceste cifre sunt un instrument de comunicare menit să inducă optimism. „Este un exercițiu retoric”, punctează el.
Nu există încă un acord pentru Moscova
În acest context, concluzia politologului este fermă: „Deocamdată nu există un acord de trimis către Moscova”. Diferența dintre o poziție comună americano-ucraineană și prezentarea unui plan concret Rusiei este majoră, iar negocierile reale sunt încă departe de final.
În privința garanțiilor de securitate, Mișcoiu avertizează că un acord aparent complet ar putea ascunde calcule strategice: este mai ușor să existe consens pe puncte care se anticipează că vor fi respinse de Rusia.
Presiuni asupra Kievului și jocul Rusiei
Analizând mesajele transmise de Trump, Mișcoiu consideră că liderul american pune presiune pe Ucraina să accepte cedări teritoriale, sugerând că alternativa ar fi pierderi și mai mari. Totuși, el atrage atenția că ritmul avansului rusesc este lent și adesea exagerat pentru a forța concesii.
În final, Rusia va negocia serios doar în anumite condiții: fie dacă primește o ofertă convenabilă, fie dacă va realiza că nu mai poate susține efortul de război. Până atunci, avertizează Mișcoiu, Moscova va continua „un joc dublu sau triplu”, participând formal la negocieri, dar fără concesii reale, în timp ce conflictul va continua pe teren.
Pentru Donald Trump, miza este și una personală: timpul. După alegerile de la jumătatea mandatului, capacitatea sa de a se impune ca „mare negociator internațional” ar putea fi serios diminuată.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
