La 1 ianuarie 2025, România marchează 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, un moment definitoriu în istoria sa recentă. De la aderarea oficială din 2007, România a parcurs un drum sinuos, marcat de transformări economice, sociale și politice. Iată care au fost principalele reușite ale țării noastre în acest interval de timp, precum și modul în care România s-a integrat în structurile europene.
Creștere economică și infrastructură
Unul dintre cele mai vizibile beneficii ale aderării la UE a fost creșterea economică constantă. Accesul la fondurile europene a permis României să finanțeze proiecte majore de infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.
Din 2007 și până în prezent, România a absorbit zeci de miliarde de euro prin diverse programe de finanțare. Investițiile au vizat autostrăzi, drumuri naționale, rețele feroviare și aeroporturi. Mai mult, în cei 18 ani de apartenență, PIB-ul României s-a dublat. Creșterea economică medie anuală a fost printre cele mai ridicate din regiune, stimulată de investiții și consum. La începutul anului 2007 România avea un PIB de aproximativ 170 de miliarde de dolari, în timp ce în 2023 țara noastră avea un PIB de 351 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, provocările rămân semnificative. Infrastructura rutieră este încă deficitară, iar decalajele dintre regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate persistă.
Consolidarea statului de drept și reformele instituționale
Aderarea la UE a impus României să adopte standarde într-un spectru larg de domenii, de la justiție la administrație publică.
Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV): Instituit la momentul aderării, MCV a avut un rol esențial în consolidarea sistemului judiciar și în lupta împotriva corupției. DNA a devenit un exemplu de bune practici la nivel european, contribuind la investigarea și sancționarea numeroaselor cazuri de corupție.
Deși există încă critici, reformele în domeniul juridic au creat un mediu mai transparent și predictibil pentru investitori.
Transformări sociale
Calitatea vieții în România s-a îmbunătățit semnificativ, iar acest lucru se reflectă în diverse aspecte ale societății. Integrarea în UE a facilitat libertatea de mișcare, ceea ce a dus la o migrație masivă a forței de muncă. Aceasta a avut un impact dublu: pe de o parte, remiterile din diaspora au contribuit semnificativ la economia națională; pe de altă parte, exodul de creiere a lăsat goluri în sectoare precum sănătatea și educația.
Participarea în programele Erasmus+ a oferit tinerilor români oportunități de a studia și de a dobândi competențe în străinătate, contribuind la formarea unei generații mai bine pregătite.
România s-a afirmat ca un actor activ în cadrul UE, promovând politici care reflectă interesele sale naționale. În primul semestru al anului 2019, România a deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, demonstrând capacitatea de a gestiona dosare importante, precum Brexit sau negocierile privind bugetul multianual.
Deși progresul întregistrat este semnificativ, România se confruntă încă cu numeroase provocări. Diferențele economice între regiunile din țara rămân o problemă majoră. Ratele de absorbție a fondurilor europene sunt încă sub potențial, din cauza birocrației excesive și a lipsei de expertiză. Iar declinul demografic și migrația continuă sunt factori care pun presiune pe sistemele de pensii și sănătate.
În concluzie, România a evoluat semnificativ în cei 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană. De la creșterea economică la reformele instituționale, țara noastră a demonstrat că poate valorifica oportunitățile oferite de integrarea europeană. Totuși, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, este necesară continuarea reformelor și o viziune strategică pe termen lung.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
