Nicușor Dan a precizat că România își ia angajamentul de a ajunge la 5% pentru apărare până în 2035, deși țara noastră are mari probleme cu deficitul bugetar. Statele Unite ale Americii au pus mari presiuni pentru ca statele membre NATO să investească 5% din PIB pentru achiziții militare în următorii ani, dar o astfel de schimbare vine în contradicție cu ambiția lui Donald Trump de a închide războiul din Ucraina.
„A fost agreată o țintă de 5% din PIB pentru cheltuieli militare până în 2035, cu angajamentul ca acești bani să fie transformați în capabilități concrete”, a declarat Nicușor Dan, după Summitul NATO de la Haga.
Câte miliarde înseamnă 5% din PIB
În 2024, România a avut un PIB de 1.766 de miliarde de lei, adică circa 350 de miliarde de euro. Bugetul Ministerului Apărării a fost de 40 de miliarde de lei (8 miliarde de euro), anul trecut, dar în această sumă sunt incluse și salariile și pensiile angajaților din Armată. Asta înseamnă că în 2024 România a avut cheltuit pentru apărare de 2,3% din PIB. În 2025, MApN are un buget de 42 de miliarde de lei, iar o treime vor fi alocați pentru investiții de modernizare a armatei.
Pentru ca România să respecte angajamentele asumate la nivel NATO va trebui să ajungă la un buget MApN de 90 de miliarde de lei, adică 5% din actualul PIB. Doar că în următorii ani, PIB-ul României va crește și implicit va crește și suma pe care România o va investi în apărare.
Din 2015 și până în 2025, PIB-ul României a crescut cu 1.000 de miliarde de lei. Dacă va continua acest ritm, PIB-ul din 2035 ar putea ajunge la 2.700 de miliarde de lei, iar 5% din acea sumă va însemna 135 de miliarde de lei pentru Apărare.
Cu această creștere a PIB-ului, România ar putea ajunge în 2035 să investească 135 de miliarde de lei (circa 28 de miliarde de euro) în apărarea țării, adică de 3 ori mai mult decât în prezent. Creșterea se va face treptat, mai ales că este imposibil de făcut acum toate achizițiile importante, deoarece industriile statelor NATO nu au capacitatea să producă atât de repede.
Cine refuză să dea 5% pentru Apărare
Doi dintre membrii NATO au refuzat să investească 5% din PIB pentru apărare. Cea mai puternică voce a fost cea a Spaniei, care a spus că nu va crește cheltuielile peste 2,1% din PIB, ceea ce înseamnă o cheltuială de circa 33 de miliarde de euro, față de 55 de miliarde cât ar reprezenta 5% din PIB.
Slovacia a refuzat și ea cheltuieli de 5% din PIB, precizând că poate să respecte standardele NATO chiar dacă va cheltui mai puțin.
„Republica Slovacă are alte priorități în următorii ani decât înarmarea”, a declarat Robert Fico, premierul Slovaciei.
Cheltuielile pentru alte state membre NATO ar urma să fie mult mai mari. Italia ar putea cheltui 46 de miliarde în 2025 și ar ajunge la 78 de miliarde de euro în următorii ani pentru a respecta acel 5% din PIB. Germania ar fi țara cu cele mai mari cheltuieli, depășind pragul de 100 de miliarde de euro în 2025.
Agențiile de rating arată că Germania, alături de Grecia, Polonia și statele baltice, au capacitatea să suporte aceste cheltuieli. Dar pentru celelalte state UE va fi greu să-și regleze datoria publică și deficitul bugetar.
Creșterea cheltuielilor militare va reprezenta o uriașă presiune și pentru datoria comună a Uniunii Europene. Comisia Europeană a pregătit programul„Safe”, care reprezintă 150 de miliarde de euro datorie comună pentru reînarmarea statelor UE. Membrii UE pot apela la acești bani pentru a face diferite achiziții militare.
O parte din armele pe care le vor cumpăra statele membre UE vor ajunge în Ucraina. Comisia Europeană vrea să aloce 40 de miliarde de euro pentru ajutorul militar. Momentan, nu există un acord între statele membre și ajutorul militar pentru Kiev ar putea depinde de voința fiecărui stat și să se bazeze pe deciziile grupului „voluntarilor”, din care face parte și România.
Cum se modernizează Armata Română
România face multe achiziții din Statele Unite ale Americii și foarte puține din alte state UE. La final de 2024, România a semnat contractul pentru achiziția a 32 de avioane F-35 din SUA. Costul total e de 6,5 miliarde de dolari, aproape cât tot bugetul MApN dintr-un an. Primele avioane vor ajunge în țara noastră abia din 2030.
România e țara care nu și-a permis să cumpere niște avioane noi F-16, dar a găsit 6,5 miliarde de dolari pentru F-35. Achiziția va fi finanțată din bugetul statului și cu împrumuturi oferite de SUA.
România a cumpărat 7 sisteme Patriot din SUA, în schimbul sumei de 3,9 miliarde de dolari, dar nici până acum nu sunt toate în funcțiune. Primul sistem a fost primit în 2020 și al doilea în 2022, fiind și cele care au intrat în funcție. Anul trecut, România a donat un astfel de sistem Ucrainei, iar Guvernul a plătit alte 262 de milioane de dolari în 2025 pentru cumpăra un alt sistem în locul celui donat. România a mai primit alte două sisteme Patriot în 2022 și 2023, dar intrarea lor în funcțiune este amânată.
Tot din SUA, România mai cumpără și tancuri Abrams. Valoarea contractului aprobat de Parlamentul României se ridică la 1 miliard de dolari pentru 54 de tancuri, însă Congresul SUA a fost notificat că achiziția s-ar ridica la 2,5 miliarde de dolari. MApN a explicat că valoarea finală a contractului va fi de 1 miliard de dolari.
Când e vorba de achiziții militare din UE, România are mari probleme și refuză multe contracte. MApN a anulat, în 2023, contractul pentru achiziția de 4 corvete noi construite de Naval Group, compania care câștigase licitația. Ministerul Apărării a decis să modernizeze două fregate cumpărate în 2000 – fregata Regina Marian și fregata Regele Ferdinand. Modernizarea acestor fregate se apropie de 1,5 miliarde de euro, mai mult decât am fi plătit pentru 4 corvete noi. Fregatele au peste 40 de ani vechime și ar trebui să ne întrebăm cât mai pot fi utile chiar și modernizate.
După ce România a refuzat achiziții din Franța, Italia sau Olanda, a decis să cumpere o corvetă din Turcia, pentru care va plăti 200 de milioane de euro. Achiziția a fost decisă în aprilie 2025, într-o ședință CSAT condusă de Ilie Bolojan, președinte interimar în acea perioadă.
În 2023, România a decis să ofere un contract de 2 miliarde de euro pentru 2 submarine de la Naval Group. Contractul a fost oferit prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
În timp ce România nu e capabilă să plătească fregate noi, Olanda și Belgia cumpără 6 fregate prin fondul „Safe”, care vor fi construite la șantierul naval Damen (companie din Olanda) de la Galați.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
