Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ucraina reprezintă un stat care poate crea multe probleme în Uniunea Europeană, iar acest lucru complică procesul de aderare. Aderarea Ucrainei ar schimba drastic arhitectura UE.

Ucraina nu poate adera la Uniunea Europeană atât timp cât este în conflict cu Rusia, deoarece o parte din teritoriul pe care îl revendică este, în prezent, ocupat de trupele Rusiei. Din acest punct de vedere, Ucraina are două soluții: ori amână aderarea până când va controla tot teritoriul pe care pretinde că îl are, ori recunoaște că a pierdut o parte din teritoriu și își redesenează noile frontiere cu Rusia.

UE riscă conflictul direct cu Rusia

Chiar dacă Ucraina s-ar recunoaște învinsă și ar renunța la teritoriile ocupate în prezent de Rusia, Vladimir Putin are posibilitatea de a muta tactic spre alte regiuni din Ucraina. Rusia își dorește în continuare o Ucraina neutră și demilitarizată, care să nu reprezinte o amenințare directă pentru Moscova.

Însă o Ucraina – chiar și cu un teritoriu mai mic – parte din Uniunea Europeană ar însemna că Uniunea Europeană va fi în conflict direct cu Rusia. Tratele europene se bazează pe principii de solidaritate și ajutor reciproc, chiar dacă nu există o armată UE. Dacă Ucraina va fi parte din UE, atunci Rusia se poate simți amenințată de toate cele 28 de state UE (27 în prezent + Ucraina).

Ucraina supraviețuiește cu banii UE și SUA

Aderarea Ucrainei ar pune UE într-o situație cel puțin comică, deoarece Ucraina nu are bani nici măcar să plătească contribuția pentru bugetul UE. Ucraina reușește să supraviețuiască cu bani de la Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, altfel ar fi în faliment.

Ucraina măcinată de conflict nu respectă criteriile pactului fiscal, nu are nicio stabilitate economică și fiscală și a pierdut o parte din industrie și capital. UE este, înainte de toate, o construcție economică, unde stabilitatea financiară este foarte importantă.

PIB-ul Ucrainei a scăzut cu peste 30% în 2022, iar FMI estimează că în 2023 va crește cu 2%. Dar nu este o creștere reală, atât timp cât Ucraina e dependentă de ajutoare din UE și SUA. O parte din aceste ajutoare vor trebui achitate, deoarece sunt împrumuturi. Ucraina este cel mai sărac stat UE, iar celelalte state membre ar trebui să plătească mulți ani de acum înainte cheltuielile ucrainenilor.

UE are ea însăși mari probleme economice și riscă recesiunea. Intrarea Ucrainei nu ar face decât să tragă în jos economia UE și să destabilizeze mai ales flancul estic. Kievul nu respectă nici deficitul bugetar, nici inflația și este departe de a introduce reforme fiscale atât timp cât nu are o economie stabilă. Bugetul Ucrainei pentru 2024 vizează un deficit de peste 20% din PIB-ul estimat.

Nu sunt nici speranțe de investiții în Ucraina, deoarece există permanent riscul unui atac din Rusia. În plus, Ucraina nu are nici infrastructură rutieră, nici feroviară, nici maritimă pentru a atrage investiții importante. Rusia a distrus, mai ales în Est și Sud, mare parte din infrastructură, iar infrastructura care a rămas neatinsă de rachetele Rusiei este oricum învechită și trebuie refăcută cu fonduri europene.

Problema agriculturii UE

Cerealele din Ucraina au destabilizat piața din UE, iar fermierii din numeroase țări au boicotat importurile. Fermierii din statele UE au pierdut sute de miliarde de euro în condițiile în care Ucraina nu e parte din Uniune. Situația ar fi și mai gravă pentru fermierii UE dacă Ucraina ar avea cale liberă să-și vândă cerealele peste tot în Uniune. Acest lucru ar duce la numeroase proteste ale fermierilor din actualele state UE, așa cum s-a întâmplat până acum.

„Ucraina nici nu a intrat în UE și deja a afectat piața liberă”, a spus un diplomat UE, citat de ft.com, făcând referire la cazul cerealelor.

Arnaud Rousseau, președintele unei federații de agricultori din Franța, a spus că aderarea Ucrainei la UE ar fi o „catastrofă”.

„Numai din punct de vedere agricol, intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar fi o catastrofă pentru agricultura europeană”, a declarat Rousseau.

În schimb, guvernul Macron pare să ignore solicitările fermierilor francezi, iar ministrul agriculturii de la Paris va face o vizită în Ucraina, chiar în acest weekend.

În 2022, producția de cereale din UE a scăzut cu 9%, iar România este cel mai afectat stat. Țara noastră a pierdut 32% din producția de cereale. Între timp, recolta Ucrainei a crescut în 2023, chiar dacă e în război, ceea ce arată că poate înlocui statele care pierd în acest domeniu.

Mai mulți bani pentru Ucraina, mai puțini pentru ceilalți

Ucraina ar avea nevoie de mulți bani pentru reconstrucție. Adică statele UE vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin.

„Toate statele UE vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin din bugetul UE; multe state UE care acum sunt beneficiari neți vor deveni contributori neți”, arată un document al Consiliului UE, consultat de Financial Times.

Potrivit documentului, cu 9 state membre noi ar crește bugetul UE cu 21%. Cu actualele reguli UE, Ucraina ar avea dreptul la 96,5 miliarde de euro pentru politica agricolă pe 7 ani. Acest lucru ar reduce fondurile UE ale actualelor state cu circa 20%. România, unul dintre statele cu cei mai mulți fermieri, ar fi afectată direct și ar pierde bani. Ucraina ar deveni principalul beneficiar și al subvențiilor pentru agricultură, iar plățile pentru actualii beneficiari ar scădea cu circa 20,3% pe hectar de teren agricol eligibil.

Ucraina ar deveni principalul beneficiar și al fondurilor de coeziune, în timp ce state precum Estonia, Cehia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta ar fi nevoite să renunțe la aceste fonduri, mai arată studiul care e pe masa instituțiilor europene.

Ucraina ar domina Estul Europei

Ucraina are, teoretic, o populație aproape dublă decât România; practic nu se știe ce populație va mai avea după conflict. Prin urmare, va avea un număr de europarlamentari mai mare decât România. Acest lucru ar schimba toată arhitectura din Parlamentul European și Comisia Europeană. În prezent, fiecare stat UE trimite un comisar european. Va fi nevoie de un nou comisar pentru Ucraina. Instituțiile europene vor fi nevoite să angajeze ucraineni în diferite funcții importante.

Ori va crește numărul de europarlamentari și funcționari UE, ori statele membre din prezent vor trebui să renunțe la o parte din numărul de europarlamentari și funcționari UE. Spre exemplu, România a primit un loc de europarlamentar în plus după ce Marea Britanie a ieșit din UE. De asemenea, UE mai are o rezervă de locuri în Parlamentul European pentru alte state care ar adera.

Polonia are un număr de 49 de europarlamentari, la o populație de circa 38 de milioane de cetățeni. Ucraina ar putea să ajungă și ea la aproape 50 de europarlamentari, atunci când va adera la UE. Va avea mai multă influență în PE și în instituțiile europene, iar politicienii de la Kiev s-au arătat foarte agresivi în multe chestiuni de politică internațională.

Ungaria se opune, România susține Ucraina

Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat un mare susținător al aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, într-o tentativă de a se face remarcat pe scena politică europeană.

„Salut recomandarea Comisiei Europene în ce priveşte începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova. Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina şi Republica Moldova în acest proces. Sper într-o decizie pozitivă a liderilor UE în luna decembrie”, a precizat Ciolacu, în urma cu două zile.

Guvernul României nu a prezentat o analiză privind eventualele beneficii ale acestui ajutor pentru Ucraina. Ceea ce știm în acest moment e că agricultura românească suferă din cauza cerealelor din Ucraina, iar România riscă să piardă o parte din fondurile europene dacă Ucraina va deveni stat UE.

Ucraina este departe de a fi parte din UE, mai ales când are un conflict militar cu Rusia. Ungaria a anunțat deja că se opune aderării Ucrainei și ar putea fi ajutată de Slovacia, care are un premier ce nu îmbrățișează politica de la Kiev.

„Din moment ce şi Comisia Europeană spune că Ucraina nu îndeplineşte condiţiile pentru statutul de candidat, considerăm că nu este oportun niciun pas suplimentar în ce priveşte negocierile de aderare cu Ucraina”, a spus Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungariei.

Comisia Europeană a recomandat să fie începute negocierile cu Ucraina, însă a arătat că aceasta are mari probleme cu corupția și respectarea drepturilor minorităților. În privința minorității ruse, Ucraina va avea mereu o problemă, atât timp cât la Kiev se practică politici ultra-naționaliste.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News