USR, Forța Dreptei și PMP pregătesc o nouă alianță politică pentru a încerca să se salveze la alegerile din 2024, însă șansele lor rămân foarte mici și riscă să nu depășească nici măcar AUR care pare să aibă un avantaj considerabil în sondaje. Declinul USR este unul vizibil și conducerea partidului acționează din disperare, căutând o alianță care e sortită eșecului. USR-iștii au demonstrat în repetate rânduri că nu pot colabora cu alte partide.
Cătălin Drulă a anunțat, într-un interviu, că intenționează să facă o alianță postelectorală cu Forța Dreptei și PMP, însă la alegerile din 2024 USR va candida singur. Planurile lui Cătălin Drulă vor fi un mare eșec și s-ar putea trezi singur după alegerile din 2024, deoarece sondajele nu le dau nicio șansă celor din PMP și Forța Dreptei să intre în Parlament.
Cătălin Drulă nu crede în sondajele din prezent, care arată că USR stagnează, însă vrea ca după alegerile parlamentare să dea premierul într-o coaliție de guvernare cu Forța Dreptei și PMP. În realitate, USR speră să refacă coaliția cu PNL după alegerile din 2024, așa cum au mai anunțat și cu alte ocazii. „Sondajele sunt o poză de moment. Eu cred că, în acest moment, sondajele arată mai degrabă dezamăgirea oamenilor față de politică”, a spus Drulă în interviul pentru Europa Liberă, uitând că și el este parte din această politică, prin urmare oamenii sunt dezamăgiți inclusiv de USR. Dezamăgirea oamenilor se traduce prin mai puține voturi pentru USR.
Forța Dreptei
Forța Dreptei reușește să supraviețuiască în Parlament doar pentru că a luat mai mulți parlamentari din PNL, atunci când Ludovic Orban a decis să-i părăsească pe liberali. Forța Dreptei este un proiect politic fără identitate, fără un mesaj clar, care vine pe un drum bătătorit de alte partide, însă fără carismă și proiecte politice. Ludovic Orban nu are carisma lui Călin Popescu Tăriceanu și Forța Dreptei nu beneficiază de structura celor de la ALDE, care aveau organizații locale puternice, mai ales în micile orașe.
Forța Dreptei se afirmă pe scena politică cu idei ultraconservatoare, precum familia tradițională și apărarea tradițiilor românești. Ludovic Orban face turul tuturor târgurilor din mediul rural și apare în piețele din micile orașe, ceea ce arată că partidul mizează pe electoratul din micile orașe, fără studii superioare, abandonat de ALDE și, cu câțiva ani în urmă, de UNPR, doar că mare parte din acest electorat a trecut deja de partea AUR.
Ludovic Orban este în continuare un capitalist neoliberal, ceea ce îl va împiedica să convingă mediul rural, care de multe ori vrea măsuri socialiste precum creșterea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, eliminarea inegalităților, discriminării etc. Pe vremea când era premier, Ludovic Orban a amânat cât mai mult posibil creșterea pensiilor, iar când era vorba de creșterea salariului minim se gândea mai mult la mediul de afaceri. Șansele lui Orban să mai convingă în 2024 pe cineva să-l voteze sunt foarte mici, pentru că și-a pierdut toată credibilitatea atunci când a fost la guvernare.
„Avem nişte parteneri de guvernare care de multe ori parcă nu s-au născut aici. Nu i-am văzut la Ziua Drapelului naţional, nu i-am văzut la momente esenţiale în celebrarea a tot ceea ce este simbol al naţiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurând pe Biblie şi nu i-am văzut făcând cruce”, spunea Ludovic Orban în 2021, când USR era la guvernare cu PNL.
PMP
PMP e un partid construit în jurul lui Traian Băsescu, format din nostalgicii sistemului Băsescu. Realitatea politică și economică din 2023 este complet diferită, într-o țară afectată grav de inflație, cu o populație care așteaptă creșterea veniturilor. PMP se bate cu Forța Dreptei pe același electorat, doar că nu-l mai are pe Băsescu. PMP a fost aproape de o revenire în Parlament în 2020, însă pentru 2024 situația va fi mai complicată cu Orban, Simion și Șoșoacă. Pe scena politică din România apare partidul SOS, condus de senatoarea Diana Șoșoacă, și va fi o mare provocare pentru micile partide din mediul rural.
PMP se agață în continuare de un subiect foarte sensibil, mai ales în contextul geopolitic actual: unirea cu Republica Moldova. Un astfel de discurs nu va face decât să sperie electoratul din România, care nu-și dorește nicio confruntare pentru o miză atât de lipsită de importanță precum Republica Moldova.
„Cred că drumul cel mai scurt al Republicii Moldova spre UE este unirea cu România”, spunea Eugen Tomac în 2022. Astfel de declarații, din partea unei alianțe care vrea să guverneze în 2024, nu fac decât să pună România într-o situație de conflict direct cu Rusia.
USR, PMP și Forța Dreptei au în comun doar capitalismul dus la extrem, care de multe ori sfidează problemele cu sărăcia din România. Altfel, diferențele sunt uriașe: un USR progresist care susține comunitatea LGBT, în timp ce Forța Dreptei și PMP sunt de partea familiei tradiționale și a bisericii.
Sunt trei partide conduse de lideri fără carismă și fără abilitatea de a convinge electoratul. Cătălin Drulă și Ludovic Orban nu au fost niciodată o locomotivă pentru partidele lor, iar Eugen Tomac nu este Traian Băsescu.
Alianțele sunt o problemă pentru USR, care nu a reușit să crească nici măcar după fuziunea cu PLUS, fostul partid al lui Dacian Cioloș. Între USR și PLUS erau multe asemănări, însă cele două grupuri s-au separat definitiv. De asemenea, USR nu a fost capabil să supraviețuiască nici în coaliția de guvernare cu PNL și UDMR, părăsind-o după doar 8 luni. USR-iștii au probleme și pe plan local, distrugând alianțele din consiliile locale sau atacându-și partenerii de alianță, cum este cazul în Sectorul 1 din București.
