Lucian Heiuș a demisionat zilele acestea de la conducerea ANAF. „Regret că nu pot duce până la capăt procesul de modernizare al ANAF şi proiectele începute acum şi sper ca viitorul preşedinte să continue proiectele de digitalizare ale instituţiei”, afirmă el, subliniind şi că în mandatul său ANAF „a deschis căi de acţiune către zone de evaziune care n-au mai fost abordate până acum”.
Bilanțul conducerii ANAF într-un an de zile
Lucian Heiuș a preluat conducerea ANAF în mai 2022 cu obiectivul de a reforma una dintre cele mai birocratizate instituții din România. Sarcina nu era una deloc ușoară și după un an de zile la conducerea instituției putem spune că ANAF rămâne la fel de îngropată în hârtii ca și în 2022. Digitalizarea totală rămâne un obiectiv pe termen lung, dar care pare greu de crezut că va fi atins în viitorul apropiat.
ANAF s-a aflat în această perioadă și în centrul unor discuții cu privire la modificarea sistemului fiscal din țară. Liberalii voiau menținerea impozitului unic, în timp ce PSD cerea impozitarea progresivă. Majoritatea economiștilor avertizau că această modificare ar fi dus la un grad mai mic de colectare din partea ANAF. Potrivit lui Heiuș, ANAF a reușit să colecteze în 2023, 148,02 miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
România rămâne însă codașă la nivelul colectării taxelor și impozitelor în Uniunea Europeană. Plecarea lui Heiuș ar putea avea legătură cu acest aspect. Presa scrie că Heiuș lasă la ANAF un minus de 9 miliarde față de estimările făcute când s-a întocmit bugetul pe anul 2023. În ciuda faptului că doar în luna aprilie 2023, instituţia a trimis 780 de notificări către persoane fizice care nu-şi pot justifica veniturile, ANAF se confruntă cu dificultăți serioase atunci când vine vorba despre colectarea taxelor și impozitelor.
Provocări pentru viitorul șef ANAF
În acest context, viitorul conducător ANAF ar trebui să abordeze o serie de aspecte cheie pentru a asigura eficiența și transparența sistemului fiscal. Iată cinci acțiuni pe care ar trebui să le implementeze:
Combaterea evaziunii fiscale: Este esențială intensificarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale prin implementarea unor măsuri mai riguroase de monitorizare și control. Utilizarea tehnologiei avansate, precum analiza datelor și inteligența artificială, ar putea spori eficacitatea în identificarea și sancționarea evazioniștilor.
Simplificarea și clarificarea legislației fiscale: Este necesară o revizuire a legislației fiscale pentru a elimina ambiguitățile și incoerențele care pot facilita interpretări greșite sau abuzuri. Simplificarea procedurilor și formularelor fiscale ar îmbunătăți conformitatea voluntară a contribuabililor.
Transparență și responsabilitate: Promovarea transparenței și responsabilității în activitatea Agenției Fiscale prin raportarea și publicarea regulată a rezultatelor obținute, a măsurilor luate și a progreselor înregistrate.
Educație fiscală: Promovarea educației fiscale și creșterea gradului de conștientizare a obligațiilor fiscale sunt esențiale pentru a încuraja conformitatea voluntară și pentru a reduce evaziunea fiscală. Campanii de informare și programe educaționale ar trebui să fie implementate în colaborare cu instituții de învățământ și societatea civilă.
Digitalizarea serviciilor fiscale: Investiția în tehnologie și dezvoltarea de platforme electronice avansate ar facilita interacțiunea dintre contribuabili și Agenția Fiscală, reducând birocrația și timpul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
