Plenul Camerei Deputaților a respins miercuri propunerea de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea cauzelor producerii accidentului ecologic de la Salina Praid.
Obiectivele comisiei de anchetă erau următoarele: examinarea tuturor documentelor, autorizațiilor şi corespondenţei instituţionale referitoare la lucrările de deviere a pârâului Corund şi alte măsuri de prevenţie recomandate, evaluarea responsabilităţii ministerelor implicate, în special Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în neadoptarea măsurilor tehnice necesare, analizarea modului în care autorităţile locale şi judeţene din Harghita au acţionat (sau au omis să acţioneze) pentru prevenirea acestei situaţii, investigarea modului în care Societatea Naţională a Sării – SALROM şi-a îndeplinit obligaţiile de administrare, monitorizare şi avertizare prealabilă, în calitate de administrator al Salinei Praid.
Cine a votat împotrivă și cine pentru
Comisia de anchetă a fost propusă de grupurile parlamentare ale AUR şi SOS România. Așa cum era de așteptat, ținând cont de inițiatori, AUR, SOS și POT au votat în unanimitate pentru propunerea de înființare a comisiei parlamentare de anchetă. Pe de altă parte, toți parlamentarii USR și toți parlamentarii UDMR s-au abținut de la vot. În rândul minorităților, 13 parlamentari au votat împotriva propunerii, iar unul singur – Ghera Giureci-Slobodan – a votat pentru.
Principalele partide de guvernământ, PSD și PNL s-au opus proiectului. De la social-democrați 76 de parlamentari au votat împotriva proiectului, doi s-au abținut și patru au votat pentru. Este vorba de Paul Cotîrleț, Mihai Fifor, Marius Isac și Maricel Popa. De la liberali, 32 au votat împotrivă, unul s-a abținut, unul nu a votat și șase au votat pentru. Este vorba de Alexandru Popa, George Scarlat, Ioan Andrei Alexandru, Cristian Buican, Sebastian Burduja și Adrian Mocanu.
Respinsă în plenul Camerei Deputaților, propunerea de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea accidentului ecologic de la Salina Praid stârnește întrebări legitime cu privire la transparența, responsabilitatea instituțională și capacitatea statului român de a reacționa în fața unor situații de risc major. Care ar putea fi argumentele în favoarea, respectiv împotriva înființării unei astfel de comisii?
Argumente în favoarea înființării comisiei de anchetă
Unul dintre principalele roluri ale unei comisii parlamentare de anchetă este acela de a clarifica responsabilitățile actorilor instituționali implicați. În cazul de față, ar fi fost esențial să se investigheze dacă Ministerul Mediului, autoritățile locale și Societatea Națională a Sării (SALROM) și-au îndeplinit obligațiile privind prevenția și monitorizarea riscurilor ecologice.
Totodată, o anchetă parlamentară poate determina schimbări legislative sau administrative. În cazul Salinei Praid, ancheta putea duce la propuneri concrete de îmbunătățire a legislației privind protecția mediului, lucrările hidrotehnice și activitatea minieră desfășurată în apropierea comunităților.
Nu în ultimul rând, prin analiza detaliată a documentației și deciziilor administrative, comisia putea identifica lacunele din sistemul actual și putea contribui la consolidarea mecanismelor de prevenție ecologică.
Argumente împotriva înființării comisiei de anchetă
Un potențial argument împotriva comisiilor parlamentare de anchetă este legat de riscul ca acestea să fie folosite ca instrumente de atac politic, mai degrabă decât pentru clarificări obiective. În contextul unei eventuale confruntări între partide, ancheta ar fi putut degenera într-un spectacol mediatic și ar fi anulat de fapt rolul real al unei astfel de comisii.
Totodată, trebuie luat în calcul și argumentul suprapunerii activităților și rolurilor. Ministerul Mediului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Garda de Mediu sau alte structuri tehnice au deja atribuții legale în investigarea accidentelor de mediu. Unii deputați ar putea considera că o anchetă parlamentară ar dubla inutil aceste procese sau le-ar întârzia.
Nu în ultimul rând, comisiile parlamentare presupun alocarea de resurse umane și financiare, ceea ce poate fi considerat ineficient în lipsa unei garanții că rezultatele vor fi implementate. Având în vedere complexitatea situației, unii ar putea susține că soluția nu constă în investigații parlamentare, ci în audituri tehnice și intervenții administrative rapide.
În concluzie, respingerea propunerii de înființare a unei comisii de anchetă privind accidentul de la Salina Praid ridică semne de întrebare legate de capacitatea instituțională a României de a investiga în mod transparent incidentele ecologice. Într-o societate democratică, transparența și asumarea responsabilității sunt esențiale — însă aceste valori nu trebuie să fie deturnate în scopuri politice. Comisia de anchetă ar fi putut contribui la acest obiectiv, dacă ar fi fost folosită cu bună-credință. Decizia de a nu o înființa rămâne discutabilă și va trebui să fie compensată prin acțiuni concrete din partea instituțiilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
