Alegerile din 2024 au o importanță aparte nu doar pentru partidele politice, ci și pentru noii votanți. Cultura civică reprezintă un element indispensabil pentru funcționarea corectă a unei democrații și, în acest context, nu trebuie să uităm că pentru o mulțime de cetățeni acestea vor reprezenta primele alegeri la care se vor prezenta. Vorbim despre tinerii din România care au împlinit de curând sau împlinesc până la alegeri 18 ani – vârsta legală de la care poți vota în țara noastră.
Ce spun statisticile
Institutul Național de Statistică nu a pus încă la dispoziția publicului o statistică cu privire la numărul românilor care vor împlini 18 ani în 2024, aceasta fiind de regulă disponibilă abia la sfârșitul anului. Totuși, pe baza statisticilor privind natalitatea din 2006, adică numărul de nașteri înregistrat în urmă cu 18 ani putem estima câți români vor deveni majori anul acesta.
Astfel, potrivit datelor INS, în 2006 aveam o medie de 10 nașteri la 1000 de locuitori. Ținând cont că populația României era la vremea respectivă de aproximativ 20 de milioane de locuitori, putem conchide că s-au născut în linii mari 200.000 de copii în acel an. Astfel, în jur de 200.000 de tineri vor împlini 18 ani anul acesta, înaintea, în timpul sau după alegeri. Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente (AEP), numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 martie era de 18.965.288. Ne putem aștepta ca până în iunie, septembrie și decembrie acest număr să crească, ceea ce înseamnă că am putea avea mai mulți votanți la urne de la un scrutin la altul.
Ce impact ar avea noii votanți
De regulă tinerii care împlinesc 18 ani sunt dornici să voteze, fiind prima lor experiență cu adevărat democratică. Impactul votului celor aproximativ 200.000 de noi votanți depinde însă de mai mulți factori, inclusiv de procentul total pe care îl reprezintă acești alegători din totalul votanților, de distribuția lor geografică și de cum își exprimă opțiunile lor în contextul sistemului electoral românesc.
Dacă acești 200.000 de alegători ar vota ca o unitate coezivă, având deci aceeași opțiune politică, atunci ar putea avea un impact considerabil în determinarea rezultatului alegerilor, în special în cadrul alegerilor prezidențiale și mai ales în turul al II-lea atunci când opțiunile de vot se restrâng la doar doi candidați.
Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că acești tineri votanți vor avea opțiuni diferite și nu vor vota ca o masă coezivă. Totuși, trebuie spus că impactul nu este doar numeric, ci și în ceea ce privește mobilizarea și influențarea altor alegători. O anumită comunitate care se mobilizează pentru a-și exprima opțiunile politice poate avea un impact mai mare decât numărul lor absolut de voturi.
În plus, distribuția geografică a voturilor poate fi crucială, deoarece un număr mai mic de voturi într-o regiune cu o influență electorală mai mare poate avea un impact mai semnificativ decât un număr mai mare de voturi într-o regiune cu o pondere electorală mai mică.
În concluzie, cei aproximativ 200.000 de noi votanți din 2024 vor trece printr-o primă experiență democratică. Totuși, impactul lor în tabloul mai larg al alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiabil nu poate fi cuantificat cu precizie.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
