Skip to content
Politică

ANALIZĂ AUR, la un an de la intrarea în Parlament. Ce a făcut formațiunea populistă a lui George Simion în 2021

Inquam Photos / George Călin

AUR a împlinit anul acest un an de când se află în Parlamentul României. La alegerile legislative din decembrie 2020, formațiunea condusă de George Simion obținea un scor neașteptat de bun – 9%.  Ultimele sondaje arată că formațiunea a câștigat în intenția de vot a românilor, în ciuda faptului că ( sau poate tocmai de aceea) pe tot parcursul anului, cei de la AUR s-au remarcat prin scandaluri și gesturi care ne duc mai degrabă cu gândul la un partid dispus să apeleze la violență.

O forță politică populistă, anti-sistem

Deși avem și am avut numeroase personalități populiste în România, în ultimii ani de zile ne-a lipsit o formațiune politică care să acționeze à la carte în acest sens. AUR a completat acest spațiu nefast. Inspirându-se de la alte formațiuni politice populiste din Europa – Zorii Aurii în Grecia, Lega și Mișcarea 5 Stele în Italia, Frontul Național în Franța, Vox și Podemos în Spania, Alternativa pentru Germania etc. – AUR a propus publicului o alternativă politică la partidele mainstream, respectiv un partid populist anti-sistem. Aici desigur se pune întrebarea ce e aceea o formațiune politică populistă anti-sistem? Există mai multe moduri prin care putem recunoaște o astfel de formațiune însă câteva dintre elementele principale sunt următoarele: apelul constant la protest ca mijloc de a delegitima acțiunile partidelor mainstream; condamnarea celorlalte partide drept corupte și angajate în jocuri de culise; ideea potrivit căreia doar partidele populiste pot reprezenta “adevăratul popor” (termen care în sine reprezintă o ficțiune; “adevăratul popor” trebuie extras prima dată din totalul populației); acest „popor adevărat” este, în viziunea populiștilor, întotdeauna pur și inocent și este angajat într-o luptă cu o „elită coruptă” care conduce statul respectiv. Cine urmărește cu atenție discursul liderilor și acțiunile liderilor AUR, va identifica cu siguranță aceste elemente.

De-a lungul anului 2021, liderii AUR au criticat în permanență deciziile luate de Putere în legătură cu măsurile de siguranță, în contextul pandemiei de coronavirus. Formațiunile populiste anti-sistem caută întotdeauna să exploateze teme care divid societatea. Tema măsurilor anti-Covid a creat un puternic clivaj în societate între cei care susțin aceste măsuri și cei care se opun. AUR a exploatat din plin această temă, lărgind prăpastia între cele două grupuri din societate. Apelul al ură și chiar la violențe în cadrul unor proteste (protestatarii AUR au intrat forțat intrarea în curtea Parlamentului săptămâna aceasta) a reprezentat principalul mod de operare al celor de la AUR. În plus, unii parlamentari AUR nu s-au ferit să apeleze ei înșiși la violență chiar într-o instituție a democrației creată special pentru a rezolva conflictele prin dialog – Parlamentul.

Așadar, pe tot parcursul parcursul anului 2021, protestul a reprezentat arma principală a celor de la AUR prin care au lărgit clivajele din societate. Așa se face că la sfârșitul anului 2021, societatea din România este mai divizată ca niciodată și pe alocuri, chiar un butoi cu pulbere. Deși a reprezentat o constantă a României post-decembriste, încrederea în instituțiile democrației a ajuns acum la cote alarmant de scăzute. 7 din 10 români cred acum că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Acestea reprezintă condiții ideale pentru resurgența extremismelor. Bazinul larg de nemulțumiți, produs în bună parte și cu concursul direct al celor de la AUR, reprezintă o țintă perfectă pentru formațiunea lui Simion. Mișcările acestea cresc pe un teren fertil îmbibat cu resentimente, prejudecăți, intoleranță și anti-liberalism. Prin tot ce reprezintă ele, aceste formațiuni sunt întotdeauna un pericol la adresa democrației.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *