ANALIZĂ AUR: Patru ani de scandaluri, sciziuni și provocări interne. Cum s-a destrămat treptat partidul lui Simion

Sursa foto: Inquam Photos / Saul Pop

AUR a intrat pe scena politică românească într-un mod surprinzător în decembrie 2020, devenind a patra forță politică din Parlament, cu un procent neașteptat de voturi – 9%. De la început, această formațiune s-a remarcat printr-un discurs naționalist, anti-sistem, și anti-restricții, câștigând rapid sprijin din partea unor segmente ale societății nemulțumite de establishmentul politic. Însă, în scurt timp, AUR s-a confruntat cu o serie de controverse și scindări interne, care au ridicat semne de întrebare cu privire la stabilitatea și capacitatea sa de a rămâne un actor relevant în politica românească.

Origini și direcție ideologică neclară

Înființat oficial în 2019 de către mai multe personaje printre care George Simion și Claudiu Târziu, AUR a apărut inițial ca o mișcare naționalistă, care pune accent pe valorile tradiționale, familia, și ortodoxismul. Totuși, partidul a îmbinat elemente contradictorii, atrăgând atât simpatizanți de dreapta, cât și grupuri deziluzionate de toate partidele mainstream. Această direcție ideologică hibridă a fost inițial un avantaj, permițând partidului să își lărgească rapid baza electorală, însă s-a dovedit a fi o sursă de tensiuni interne.

După intrarea în Parlament, tensiunile ideologice și direcția neclară au început să creeze primele conflicte interne. Pe de o parte, unii membri ai AUR doreau o retorică și mai intensă împotriva autorităților, pe linia naționalistă radicală; pe de altă parte, alții au cerut o abordare mai moderată, dorind să se alinieze unei agende conservatoare de dreapta în linie cu valorile occidentale. Aceste tensiuni au fost baza unor scindări care s-au agravat pe măsură ce partidul a început să ia decizii strategice și să își formeze identitatea.

Prima ruptură majoră: Excluderea Dianei Șoșoacă

Una dintre primele figuri controversate ale AUR, care a atras atenția publicului, a fost senatoarea Diana Șoșoacă. Stilul ei de a aborda subiecte sensibile, cum ar fi pandemia de COVID-19, și discursul ei provocator au adus AUR în atenția media, dar au generat și critici dure. Diana Șoșoacă a devenit cunoscută pentru opoziția sa față de restricțiile anti-pandemie, pentru acuzațiile frecvente împotriva guvernului și pentru susținerea teoriilor conspiraționiste, ceea ce a făcut-o extrem de populară printre un segment de alegători.

Însă relația sa cu liderii AUR a început să se deterioreze rapid. În februarie 2021, doar câteva luni după intrarea în Parlament, Diana Șoșoacă a fost exclusă din partid pe fondul unor neînțelegeri cu conducerea. Aceasta a acuzat partidul de manipulare și de înșelarea alegătorilor, iar excluderea sa a dus la o polarizare puternică între susținătorii ei și cei ai conducerii. Deși a continuat să fie activă în politică ca senator independent, Șoșoacă a rămas o figură care a împărțit și mai mult bazinul electoral al AUR, iar excluderea ei a scos la iveală o serie de neînțelegeri și tensiuni structurale în partid.

Șoșoacă nu a fost singura care a fost exclusă la început. Ca deputat de Brașov și Francisc Tobă a rămas fără sprijinul parlamentar al partidului, după ce, în presă, apăruseră informații care arătau că numele lui Tobă apare în dosarul represiunii de la Sibiu din timpul Revoluției din 1989.

În aceeași zi cu excluderea lui Șoșoacă conducerea AUR a hotărât să-l execute și pe deputatul Mihai Lasca, pe care partidul îl acuză că la momentul înscrierii pe listele de candidați ai partidului, acesta „a omis să prezinte faptul că este urmărit penal pentru organizare de grup infracțional și este condamnat penal pentru vătămare corporală”. Următoarea plecare a avut loc pe 2 august, după ce Anamaria Gavrilă, deputat ales pe listele AUR.

Un nou val de execuții și plecări din AUR a avut loc în martie 2022, la scurt timp după alegerile pentru șefia partidului, câștigate aproape în unanimitate de către George Simion. Fostul contracandidat al lui Simion pentru șefia AUR, deputatul Dănuț Aelenei, anunța atunci că demisionează din grupul parlamentar al partidului pe motiv că ar fi fost amenințat. Totodată, acesta a sugerat că alegerile ar fi fost fraudate.

Tot în luna martie, Biroul Național de Conducere al AUR anunța că este „forțat” să excludă mai mulți parlamentari ai partidului pe motiv că au „dăunat” imaginii publice a partidului. Cei trei excluși au fost deputații Dănuț Aelenei, Nicolae Roman și Ciprian Ciubuc. Ultimul a lansat apoi mai multe atacuri la adresa lui George Simion și susținea că liderul AUR este controlat de generali ai Serviciului de Informații Externe.

Divergențe interne și valuri noi de plecări

O altă problemă internă a AUR a fost lipsa unei structuri organizatorice bine definite și a unui leadership coerent. Deși George Simion și Claudiu Târziu erau percepuți drept liderii formali ai partidului, în interior existau divergențe puternice privind modul de organizare și direcția politică. Mai mulți membri și lideri locali ai partidului au început să conteste deciziile luate la nivel central, susținând că partidul nu își respectă angajamentele față de membrii săi.

Aceste tensiuni au culminat cu mai multe demisii și excluderi ale unor membri importanți. Printre ei s-au numărat oameni care fie și-au exprimat nemulțumirea față de deciziile de la centru, fie au fost acuzați de „diversiune” de către liderii centrali. Conflictele interne au generat un val de critici publice, iar aceste epurări succesive au atras atenția asupra lipsei unei strategii politice clare și asupra faptului că AUR părea să fie condus mai degrabă de crizele interne decât de o agendă politică concretă.

Ca urmare a tuturor acestor factori cumulați, 2023 a fost anul în care AUR a pierdut cei mai mulți parlamentari – aproape 20%. Ultimul parlamentar pe care AUR l-a pierdut în 2023 a fost deputatul Dumitru Focșa, care a fost executat de conducerea AUR după ce în presă s-a aflat că în noaptea din 4 spre 5 ianuarie 2023, acesta și-a bătut soția.

AUR s-a confruntat cu un nou val de plecări în preajma alegerilor europarlamentare și locale de anul acesta. Candidatul AUR la Primăria Buzău, Elena Năstăsoiu și-a anunțat demisia în mai. Mihail Dojană, omul care coordona campania AUR în Sectorul 1, a anunțat că părăsește formațiunea în pragul alegerilor iar la câteva zile Valentin Florea care trebuia să fie candidatul pentru Primăria Sectorului 6 și-a anunțat și el plecarea.

În fine, ultimele plecări au loc chiar în preajma parlamentarelor. Probabil cel mai răsunător caz este al deputatului Ringo Dămureanu și scandalul „bani contra locuri” în Parlament. Scandalul a pornit de la acuzațiile unor membri și foști membri ai AUR, care au susținut că locurile pe listele de candidați pentru Parlament și pentru alte poziții de influență au fost tranzacționate contra unor sume de bani. Conform acuzațiilor, anumite persoane ar fi plătit sume considerabile pentru a obține locuri eligibile pe listele electorale ale partidului, profitând de valul de popularitate al AUR și de sprijinul electoral pe care l-a atras formațiunea în ultimii ani. Scandalul a dus la excluderea lui Dămureanu, acesta acuzându-l pe Simion că a falimentat partidul.

În concluzie, în cei patru ani, AUR s-a confruntat cu mai multe scandaluri și sciziuni decât oricare altă formațiune politică. AUR reprezintă astfel un caz de studiu interesant despre cum un partid anti-sistem se poate impune și apoi eroda rapid, din cauza sciziunilor interne și a crizelor de imagine. Scandalurile și conflictele din interiorul AUR evidențiază provocările pe care le întâmpină partidele emergente în menținerea coeziunii și a direcției, mai ales când își construiesc succesul pe o platformă anti-sistem.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: