Skip to content
Politică

ANALIZĂ Autostrada Comarnic-Brașov, un faliment politic românesc. 20 de ani de contracte anulate și promisiuni uitate

În lipsa unei autostrăzi, DN1 devine aproape impracticabil (FOTO: gds.ro)

Autostrada Comarnic-Brașov este definiția unui faliment politic românesc, după ce Guvernul se chinuie de 20 de ani să realizeze un proiect care să devină realitate. Zeci de miniștri ai transporturilor au făcut promisiuni, toți premierii au îndrăznit să ofere garanții că se va realiza proiectul, dar Valea Prahovei este și astăzi fără o autostradă, deși este una dintre zonele cele mai importante pentru turism.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat joi că pentru autostrada Comarnic-Brașov ar putea fi ales un parteneriat public-privat (PPP).

Soluția pe care am discutat-o este cea a unui parteneriatul public-privat și trebuie asumată. Am avut în discuție trei opțiuni: împrumut de la BERD, BEI sau parteneriat public-privat. A fost discutată în coaliție, urmează să luăm o decizie pe acest subiect” a declarat Nicolae Ciucă.

Redacția PS News a încercat să ia legătura cu Sorin Grindeanu, vicepremier și ministrul transporturilor, dar acesta nu a răspuns la mesajele noastre, până la momentul redactării acestui articol.

Adrian Năstase și primul contract pentru autostrada spre Brașov

Primii pași pentru autostrada Comarnic-Brașov s-au făcut în 2003, pe vremea guvernului condus de Adrian Năstase. În 2004, România avea un contract semnat cu compania franceză Vinci, după cum anunță chiar fostul premier Năstase, însă construcția autostrăzii nu a început niciodată, pentru că un an mai târziu contractul a fost anulat de Guvern, după ce Traian Băsescu a devenit președintele României.

Din păcate, proiectul de autostradă, semnat cu compania franceză Vinci, a fost anulat în 2005, imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere”, scrie Năstase pe blogul său.

Contractul de pe vremea lui Emil Boc

Timp de 4 ani, între 2004 și 2008, guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu nu a depus niciun efort pentru o autostradă care să lege capitala de Brașov. În 2009, guvernul condus de Emil Boc a semnat un contract public-privat cu asocierea Vinci-Aktor (Franța-Grecia). Costurile erau estimate la 1,5 miliarde de euro fără TVA și autostrada trebuia să aibă 58 de kilometri între Comarnic și Brașov. Prețul erau uriaș pentru acea perioadă, România ajungând să plătească aproape 30 de milioane de euro/kilometru.

Emil Boc/ Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

În 2010, Vinci a abandonat proiectul, deoarece constructorul și CNADNR nu ajunseseră la un acord privind finanțarea. Contractul a fost anulat, deoarece statul român nu a acceptat unele clauze din contract. „Necesitatea anulării contractului a rezultat din faptul că statul român nu a acceptat clauze contractuale a căror aplicare este comună în astfel de contracte în Europa”, anunța firma Aktor.

Ponta: „Dacă până în 2016 nu avem autostradă, nu mai candidez”

Venirea guvernului Ponta la conducerea României a readus în atenția publicului proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov. În 2013, Dan Șova, fostul ministru al transporturilor, anunța că urma să se semneze contractul pe 30 octombrie 2013. Abia în 2014, guvernul Ponta semnează un memorandum cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, iar contractul final urma să fie semnat când asocierea găsea finanțare pentru acest parteneriat public privat. Autostrada ar fi avut un cost de 1,8 miliarde de euro pentru 52 de kilometri între Comarnic și Brașov.

Victor Ponta / Inquam Photo / George Calin

Victor Ponta a îndrăznit să facă și o promisiune care s-a dovedit imediat falsă: „Dacă autostrada Comarnic-Braşov nu este gata până în 2016, nu mai candidez la alegerile parlamentare din 2016”. Victor Ponta credea că autostrada va fi gata până în 2017, iar taxa de utilizare ar fi fost de 5,7 lei plus TVA. Deși constructorul ar fi plătit 1,8 miliarde de euro (inclusiv cu bani de la bugetul statului român), România trebuia să plătească 325 de milioane de euro anual, timp de 26 de ani, adică în total 8,5 miliarde de euro până la finalul concesiunii.

Guvernul Ponta a demisionat în 2015, iar proiectul autostrăzii a rămas blocat. Tehnocrații lui Dacian Cioloș au vrut să refacă studiile de fezabilitate și licitațiile s-au blocat. Guvernul Cioloș nu a fost capabil nici să organizeze o licitație pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Guvernele Dăncilă și Orban

În anul 2018, Guvernul condus de Viorica Dăncilă voia să construiască autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov printr-un parteneriat public-privat, deși toate celelalte tentative eșuaseră. În decembrie 2018, Dăncilă anunța și ofertele: „Pe parteneriat public-privat am scos autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, avem până acum 18 solicitări. La jumătatea lunii ianuarie, deja vom desemna pe cel care va construi această autostradă”.

Doar că în 2019, Viorica Dăncilă s-a răzgândit și a renunțat la parteneriatul public-privat. Guvernul Dăncilă anunța, în vara lui 2019, că proiectul autostrăzii urma să fie declarat de importanță națională . „Eu am luat hotărârea, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările la această autostradă”, preciza Dăncilă.

În toamna anului 2019, Viorica Dăncilă a pierdut funcția de premier și noul guvern a fost condus de Ludovic Orban.

Viorica Dăncilă / Inquam Photos / George Calin

În 2020, proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov revine la Ministerul Transporturilor, care decide să anuleze tentativele cu PPP. „Am avut discuţii şi pe subiectul Comarnic – Braşov. Mâine (n.r.-marți), Guvernul va lua în discuţie şi va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care acel parteneriat public-privat propus de Vâlcov şi Dăncilă devine istorie”, spunea Lucian Bode, ministru al transporturilor în 2020. De asemenea, Ministerul Transporturilor anunța că va fi refăcut studiul de fezabilitate și va fi realizat Proiectul Tehnic. Autostrada dorită de guvernul Orban avea 52 de kilometri, 5 loturi și costul ajungea la 1,2 miliarde de euro. Doar timpul pentru finalizarea documentației era de 36 de luni, potrivit datelor prezentate de Ministerul Transporturilor în 2020.

În ultimii 20 de ani, statul român a reușit doar să construiască o bucată de 6,3 kilometri de autostradă, între Râșnov și Cristian, unde contractul a fost semnat în 2017 și lucrările s-au finalizat în 2020. Adică Guvernul a construit 2 kilometri pe an. Însă această bucată nu schimbă în niciun fel traficul din România, mai ales că e o zonă fără un mare interes. De această bucată ar trebui să se lege autostrada care va ajunge până la Comarnic.

Momentan, Ministerul Transporturilor ar trebui să refacă studiul de fezabilitate și Proiectul Tehnic. Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost semnat în 2021 și ar trebui să fie finalizat peste 30 de luni, având un cost de 10 milioane de euro. Ținând cont de anunțul premierului Nicolae Ciucă, care ar vrea un PPP pentru Comarnic-Brașov, există șanse mari ca guvernul PNL din 2022 să renunțe la un proiect stabilit acum 2 ani tot de un guvern PNL. Dacă guvernul Ciucă va decide să aleagă un parteneriat public-privat, ar fi pentru a cincea oară când România încearcă să construiască Comarnic-Brașov cu această soluție.

În perioada 2000-2022, România a avut 22 de miniștri ai transporturilor și niciunul nu a reușit să semneze contractul pentru construcția acestei autostrăzi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *