ANALIZĂ Azilele groazei. De ce măsurile autorităților nu sunt suficiente în acest caz

Ministrul Muncii Marius Budăi a anunţat că a prezentat o primă serie de măsuri premierului Marcel Ciolacu, după ce DIICOT a demarat ancheta în cazul bătrânilor torturaţi în azile. Astfel, va fi introdusă în legislaţie posibilitatea instalării unor camere video privind monitorizarea activităţii în astfel de centre pentru a putea fi puse la dispoziţia organelor de anchetă, dacă este cazul. De asemenea, Ministerul Muncii lucrează din luna februarie şi este aproape finalizată modificarea Legii asistenţei sociale, în sensul în care fiecare centru de îngrijire şi asistentă să aibă un auditor social. Anterior, premierul Marcel Ciolacu ceruse demiterea conducerii Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Agenţiei judeţene Ilfov.

Măsuri corecte, dar întârziate

Măsurile anunțate de premier sunt corecte. Într-o situație atât de revoltătoare se impune demisia conducerii instituțiilor care ar fi trebuit să se asigure că totul decurge normal în respectivele centre. Demisia „de onoare” ar fi trebuit să vină automat din partea conducerii respectivelor instituții, iar faptul că respectivii nu au apelat la această măsură nici în al 12-lea ceas demonstrează o gravă lipsă de moralitate. De asemenea, ideea introducerii în fiecare centru a unui auditor social care să verifice activitatea din respeciva locație reprezintă o alegere bună. La fel și camerele de supraveghere prin care se poate verifica activitatea angajaților, se pot depista eventuale abuzuri, iar imaginile pot fi folosite ca probe în instanță.

Întrebarea care se pune este însă: de ce aceste măsuri au fost luate abia acum, în toiul unei adevărate tragedii? Răspunsul este unul greu de oferit. Pe de o parte, Guvernul aparent nu știa ce se petrece în aceste centre. A fost nevoie de aceste dezvăluiri din partea presei pentru ca autoritățile să înceapă să investigheze lucrurile. Despre evenimenele din azilurile de bătrâni nu știa nici Poliția se pare, deoarece aveam de-a face cu o adevărată încrengătură de instituții care se acopereau unele pe altele. Pe de altă parte, de foarte multe ori în trecut statul român a dovedit că nu poate sau nu vrea să acționeze anticipativ. De cele mai multe ori el acționează reactiv. Este de ajuns să amintim despre alte tragedii precum cazul Dincă, crima de la Onești, dezastrul din spitale sau nenorocirile de pe străzile din România. Abia în momentul în care dovezile se adună, autoritățile încep să reacționeze și să schimbe legislația. În cazul gravelor accidente rutiere, Guvernul a venit într-un final cu așa numita Lege Anastasia. Ne putem aștepta ca și în acest caz să vedem o reacție din partea Guvernului, dar o reacție întârziată.

Instituții disfuncționale

Ca și în cazul celorlalte evenimente tragice din trecut, statul român se vede prins pe picior greșit, iar anchetele ulterioare dezvăluie disfuncționalități instituționale majore. Nu este suficientă o demisie de la vârful respectivelor instituții. Acestea ar trebui reformate din temelii. În final, această disfuncționalitate instituțională afectează calitatea democrației din România, precum și încrederea cetățenilor în instituții, încredere care oricum se află la cote extrem de joase.

În concluzie, deși reacția autorităților este una corectă, iar măsurile sunt cele așteptate, acestea nu fac decât să trateze simptomele de suprafață și nu să combată boala de la rădăcină. Pentru aceasta este nevoie de o reformă mai amplă a instituțiilor din țară.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: