Banca Mondială dă peste cap calculele guvernanților cu privire la pensiile speciale. După ce în martie Senatul a venit cu o serie de amendamente la proiectul de reformă a pensiilor speciale cu scopul de a ajunge la un consens cu Executivul european, nemulțumit de nivelul insuficient al reformelor din România, este rândul Băncii Mondiale să arate lacunele măsurilor pregătite. În martie, Senatul adoptase printre amendamente impozitare progresivă, despre care parlamentarii spuneau că va ajunge până la 15% pentru pensiile fără contributivitate suportate din bugetul de stat care depășesc un anumit nivel.
Observațiile Băncii Mondiale
Totuși, raportul Băncii Mondiale arată că o astfel de măsură va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor și, în timp, din ce în ce mai puține pensii de serviciu vor face obiectul unei impozitări crescute. „Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul”, arată raportul Băncii Mondiale.
Pentru magistrați, Banca Mondială preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil.
Banca Mondială arată că „diferențierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creșterea impozitării este destul de ridicat. În timp, datorită indexării cu rata inflației (care se preconizează că va fi mai mică decât creșterea salariului mediu), din ce în ce mai puține pensii de serviciu (chiar și cele din decilul 9) vor face obiectul unei impozitări crescute”.
Banca Mondială recomandă indexarea pensiilor speciale cu inflația, nu cu salariile în plată, așa cum plănuiau guvernanții. Această măsură ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 la 0,082% din PIB în 2042. Eliminarea sporurilor din baza de calcul a pensiilor pentru militari vor reduce această bază cu aproximativ 2% în viitor, mai arată Banca Mondială. „Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028”, se arată în raport. Alinierea vârstei de pensionare a diplomaților nu va produce nici ea vreun efect notabil, spune Banca, de vreme ce numărul acestora este de sub 800 de persoane. Toate aceste modificări nu produc așadar un efect notabil cu privire la o economisire a banilor la bugetul de stat, de vreme ce vorbim de cheltuieli mai mici de 1% din PIB.
Măsura logică, eliminarea pensiilor speciale
Ținând cont de impactul redus al acestor măsuri, singura formulă logică rămasă pe masa guvernanților este aceea a eliminării complete a pensiilor speciale. Pensiile speciale înghit aproximativ 1% din PIB anual, în contextul în care România și-a asumat prin PNRR să cheltuiască maxim 9,4% din PIB cu toate pensiile. Deși există și argumente împotriva acestei măsuri, sunt multe avantaje ale abrogării sistemului de pensii speciale.
Cel mai evident argument este cel legat de reducerea cheltuielilor bugetare. Pensiile speciale sunt adesea mult mai mari decât pensiile obișnuite. Abrogarea sistemului ar determina economii mai mari la bugetul de stat, decât oricare alte tentative privind impozitarea acestora, care au un efect nesemnificativ, așa cum arată și Banca Mondială. În al doilea rând eliminarea pensiilor speciale ar duce la creșterea echității sociale. Persoanele care beneficiază de pensii speciale sunt adesea considerate privilegiate și avantajate, în timp ce majoritatea cetățenilor trebuie să se mulțumească cu pensii mult mai mici. Abrogarea sistemului de pensii speciale ar reduce aceste inechități și ar crea o societate mai echitabilă. În fine, eliminarea pensiilor speciale ar contribui și la creșterea încrederii în instituțiile publice, în condițiile în care în România încrederea în instituțiile publice este la cote alarmant de joase. Abrogarea acestui sistem ar putea ajuta la restabilirea încrederii în instituțiile publice și la îmbunătățirea imaginii acestora în ochii cetățenilor.
În condițiile în care modificările încercate zilele acestea de guvern nu au efecte notabile, singura soluție rămâne aceea a eliminării pensiilor speciale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
