Sâmbătă a fost ultima zi în care au mai putut fi depuse candidaturi la Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidențiale din mai. În ultima zi, și-a depus candidatura și liderul POT Anamaria Gavrilă. Aceasta, alături de Crin Antonescu, Nicusor Dan, George Simion, Victor Ponta și Elena Lasconi sunt printre cei mai notorii lideri care își doresc să ajungă la Cotroceni. Totuși, parcursul lor politic, stilul și experiența lor sunt foarte diferite.
Crin Antonescu, un veteran al politicii
Crin Antonescu este una dintre cele mai cunoscute figuri politice din România, având o carieră îndelungată, marcată de momente cheie care au influențat scena politică națională.
Acesta a intrat în Parlament în 1992 ca deputat PNL și a fost ales de mai multe ori, ocupând această funcție timp de aproape 20 de ani. Ulterior, a devenit senator și a ocupat această funcție între 2008 și 2016. A condus PNL între 2009 și 2014, fiind una dintre cele mai influente figuri din partid. În această perioadă, a consolidat poziția liberalilor pe scena politică și a jucat un rol esențial în formarea Uniunii Social-Liberale (USL). În această calitate, a fost al doilea om în stat și a avut un rol important în evenimentele politice ale vremii. În 2012 a devenit președinte interimar al României după suspendarea președintelui Traian Băsescu. Mandatul său a fost scurt, dar marcat de un referendum național privind demiterea lui Băsescu, care a generat controverse majore la nivel politic și internațional.
Antonescu a fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, obținând aproximativ 20% din voturi în primul tur. Nu a reușit să intre în turul al doilea, iar în final alegerile au fost câștigate de Traian Băsescu. În 2014, după destrămarea USL și eșecul proiectului său politic, a decis să se retragă din prim-planul politicii, fără a mai candida pentru funcții publice.
Crin Antonescu s-a remarcat printr-un discurs elocvent, stil oratoric puternic și o viziune pro-europeană. A fost un critic fervent al regimului Traian Băsescu și un susținător al unei Românii democratice și integrate în structurile europene. De asemenea, în timpul conducerii sale, PNL a avut o poziție oscilantă între alianțele de dreapta și cele de centru-stânga, fapt care a dus atât la succese politice, cât și la pierderi strategice. De asemenea, a fost un susținător puternic al integrării europene și al valorilor occidentale. Pe plan extern, a încercat să mențină România într-un parcurs clar pro-UE și NATO. Cu toate acestea, alianța sa cu PSD în cadrul USL a ridicat semne de întrebare privind autenticitatea acestui angajament.
Deși se prezenta ca un lider reformist, a fost adesea acuzat de populism, mai ales în perioada în care a susținut suspendarea președintelui Traian Băsescu în 2012. Criza politică din acel an i-a afectat credibilitatea internațională, fiind perceput de unii drept un politician oportunist, dispus să colaboreze cu PSD pentru a-și atinge obiectivele.
Nicușor Dan, profilul tehnocratului
Nicușor Dan este una dintre cele mai atipice figuri politice din România. Matematician de formație, activist civic și actual primar al Capitalei, el s-a impus în politica românească printr-un discurs axat pe transparență, reformă administrativă și lupta împotriva corupției din administrația locală. Deși nu are un stil de lider tradițional, Nicușor Dan a reușit să atragă un segment important din electoratul urban, care dorește o administrație bazată pe competență și mai puțin pe populism.
Înainte de a intra în politică, Nicușor Dan a fost cunoscut pentru activismul său civic. În 2008, a fondat Asociația „Salvați Bucureștiul”, un ONG care lupta împotriva abuzurilor urbanistice și a corupției din administrația locală. Prin această organizație, a inițiat numeroase acțiuni în instanță împotriva proiectelor imobiliare ilegale și a autorităților care ignorau regulile de urbanism.
În 2016, a decis să transforme activismul său într-un proiect politic, fondând Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), care ulterior a devenit Uniunea Salvați România (USR). Sub conducerea sa, USR s-a poziționat ca un partid anti-sistem, orientat spre reforme și transparență administrativă.
În 2016, Nicușor Dan a candidat pentru prima dată la Primăria Capitalei, reprezentând USB. Deși nu a câștigat, a obținut un rezultat surprinzător – 30,5% din voturi, clasându-se pe locul 2, după Gabriela Firea (PSD).
În 2020, a candidat din nou, de această dată susținut de USR, PNL și PMP, într-o alianță anti-PSD. A câștigat alegerile cu 42,81% din voturi, reușind să o învingă pe Gabriela Firea și să devină primar al Bucureștiului.
Spre deosebire de alți politicieni, Nicușor Dan nu excelează în comunicare publică. Este perceput ca un lider tehnocrat, rece, calculat, care evită confruntările politice directe. Acesta se concentrează pe aspectele tehnice ale guvernării, dar îi lipsește abilitatea de a construi alianțe solide.
George Simion, ultra-naționalistul
George Simion este unul dintre cei mai vocali și controversați lideri politici ai momentului. Cu un discurs puternic naționalist și eurosceptic, el a reușit să mobilizeze un segment important al electoratului român dezamăgit de clasa politică tradițională. Ascensiunea sa rapidă pe scena politică, dar și tacticile sale neconvenționale, l-au transformat într-o figură polarizantă.
George Simion a devenit cunoscut în spațiul public prin activismul său pentru unirea României cu Republica Moldova. În 2011, a fondat mișcarea „Acțiunea 2012”, care milita pentru această cauză. A organizat marșuri, proteste și evenimente în România și Republica Moldova, fiind expulzat de mai multe ori de autoritățile de la Chișinău.
În 2019, a decis să intre oficial în politică și a fondat AUR, un partid cu orientare naționalistă, conservatoare și eurosceptică. Inițial considerat marginal, partidul a produs surpriza alegerilor parlamentare din 2020, obținând peste 9% din voturi și intrând în Parlament.
Ca lider al AUR, Simion s-a impus rapid ca unul dintre cei mai vocali critici ai sistemului politic actual. A adoptat o strategie de opoziție dură, atacând constant partidele tradiționale, președintele Klaus Iohannis și instituțiile statului, pe care le acuză de corupție și trădare a intereselor naționale.
Simion a organizat numeroase proteste și marșuri de amploare împotriva măsurilor guvernamentale, a restricțiilor din pandemie și a influenței externe asupra deciziilor României. Abordarea sa directă, agresivă și spectaculoasă i-a adus atât susținători loiali, cât și numeroase critici.
Cea mai importantă temă din discursul lui George Simion este naționalismul, pe care îl promovează sub forma unei apărări radicale a identității, culturii și suveranității României. George Simion promovează ideea unui stat puternic, care să susțină industria națională și să limiteze influența corporațiilor străine. Este adeptul protecționismului economic și susține reindustrializarea României prin politici de stat.
Ca stil și limbaj, George Simion se încadrează în prototipul liderului populist, cu un discurs simplu, direct și accesibil oamenilor obișnuiți. Reușește să mobilizeze masele printr-o combinație de mesaje naționaliste, anti-sistem și emoționale. Deși se prezintă ca un patriot și apărător al intereselor naționale, mulți îl acuză de extremism și de incitare la ură. În trecut, a fost asociat cu grupări radicale și a avut derapaje verbale care i-au adus critici dure din partea opoziției și a presei.
Victor Ponta, tehnocratul devenit populist
Victor Ponta este unul dintre cei mai cunoscuți și controversați politicieni ai ultimelor două decenii în România. Fost premier, fost președinte al PSD și candidat la prezidențialele din 2014, el încearcă acum o revenire spectaculoasă pe scena politică. Deși a avut o ascensiune rapidă și un mandat de premier marcat de stabilitate economică, cariera sa a fost umbrită de acuzații de plagiat, scandaluri de corupție și eșecul răsunător în alegerile prezidențiale din 2014.
Victor Ponta și-a început cariera politică în cadrul Partidului Social Democrat (PSD) sub protecția lui Adrian Năstase, fiind promovat ca tânăr lider promițător. A devenit deputat în 2004, iar în 2010 a câștigat președinția PSD, la doar 38 de ani, fiind cel mai tânăr lider al partidului.
S-a remarcat printr-un stil combativ și reformist, promovând o nouă generație de lideri în partid. Totuși, a fost adesea criticat pentru populism și pentru alianțele politice pragmatice făcute pentru a-și menține puterea.
În 2012, după căderea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta a devenit cel mai tânăr premier al României, la doar 39 de ani. Mandatul său a fost marcat de mai multe aspecte. Ponta reușit să stabilizeze economia României după criza din 2008-2009, a redus TVA la alimente, măsură apreciată de populație și a majorat salariile și pensiile, câștigând popularitate în rândul electoratului social-democrat.
Totuși, acesta a fost acuzat de plagierea tezei de doctorat, ceea ce i-a afectat grav imaginea. Ponta a fost implicat în războiul politic cu Traian Băsescu, care a culminat cu suspendarea președintelui în 2012. A fost acuzat de justiție în dosarul „Turceni-Rovinari”, fiind anchetat pentru fapte de corupție. Victor Ponta a fost candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 2014 și era favorit să câștige. Totuși, campania sa a fost afectată de mai multe greșeli strategice. Înfrângerea sa a marcat începutul declinului în PSD, fiind înlăturat treptat de Liviu Dragnea din conducerea partidului. După ce a fost marginalizat în PSD, Ponta a fondat partidul PRO România, încercând să atragă votanți de stânga nemulțumiți de direcția luată de PSD sub Dragnea. A avut un succes limitat, PRO România intrând în Parlament în 2020, dar pierzând rapid relevanța.
Ponta este unul dintre cei mai buni comunicatori din politica românească. A fost perceput ca un politician care schimbă taberele în funcție de interesele sale, iar scandalurile din cariera sa încă îi urmăresc imaginea publică.
Elena Lasconi, outsiderul
Elena Lasconi este una dintre cele mai surprinzătoare figuri politice care și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. De la o carieră îndelungată în televiziune la o victorie spectaculoasă în administrația locală, traseul său politic este atipic. Fără legături cu vechea clasă politică, Lasconi mizează pe imaginea unui lider autentic, implicat și apropiat de oameni.
Elena Lasconi a fost timp de peste 25 de ani una dintre cele mai cunoscute prezentatoare și reportere din România. Cariera sa în televiziune, în special la Pro TV, i-a adus notorietate și o imagine de persoană serioasă, muncitoare și empatică.
În 2020, surprinzând pe toată lumea, a candidat la funcția de primar al orașului Câmpulung Muscel, din partea USR. Deși nu avea experiență politică, a reușit să învingă candidatul PSD, care domina de ani de zile administrația locală.
În majoritatea discursurilor sale, Lasconi critică birocrația excesivă și corupția din instituțiile statului. Susține o reformă profundă a administrației pentru eficientizarea serviciilor publice. Aceasta este totodată o susținătoare fermă a valorilor europene și vrea o Românie integrată puternic în UE.
Elena Lasconi are un stil de comunicare autentic și apropiat de oameni. Folosește un limbaj direct, fără clișee politice, ceea ce o face populară în rândul electoratului urban. Deși are un mandat de succes la Câmpulung, nu a ocupat funcții la nivel guvernamental. Totodată, lipsa unei rețele puternice de susținere o face vulnerabilă în fața partidelor mari.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
