Guvernul Bolojan impune austeritatea pentru unii bugetari, în timp ce alte instituții ale statului fac noi angajări și nu au intenția să-și reducă cheltuielile. Premierul Ilie Bolojan se pregătește să concedieze zeci de mii de funcționari ai statului, din instituțiile subordonate Guvernului, fără să prezinte vreun studiu sau să facă o evaluare completă.
40.000 de concedieri
Cseke Atilla, ministrul dezvoltării, a precizat că Guvernul se pregătește să facă 40.000 de concedieri în următoarele săptămâni, iar acestea vor avea loc atât la nivel central, cât și la nivel local. În urma acestor concedieri, bugetul statului ar economisi 2,2 miliarde de lei pe an.
„Această tăiere la nivelele cabinetelor demnitarilor se aplică şi la nivel central, acolo sunt tăieri şi la cabinetul prim-ministrului, al vicepremierilor, miniştrilor, secretarilor de stat şi aşa mai departe, deci este o reducere a numărului de consilieri de sus până jos şi într-adevăr este de peste 6.000 de posturi. Pe partea de Poliţie Locală sunt peste 4.000 de posturi care se taie. Iar cu aplicarea acelui procent de 20% e vorba de peste 30.000 de posturi. În total, peste 40.000 de posturi în administraţia locală şi impactul financiar al acestei părţi, la care am lucrat noi, este de 2,2 miliarde de lei anual, atât este economia din aceste măsuri”, a spus Cseke Atilla.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții instituțiilor subordonate Guvernului și le-a cerut să concedieze 20% dintre angajați. Acesta nu a ascuns niciodată intenția de a concedia bugetari, dar vorbește despre criterii de performanță și responsabilitate pe care nu le-a aplicat niciodată în alte instituții. Și nici acum la Guvern nu ar putea să o facă deoarece ar necesita multe luni pentru a implementa astfel de criterii, iar Ilie Bolojan vrea concedierile în câteva săptămâni.
O reformă făcută „după ureche”
Ilie Bolojan și-a construit imaginea de reformator, dar nu a prezentat niciodată vreun studiu care să arate necesitatea și impactul concedierilor, sau să aibă un dialog cu sindicatele și angajații. Acesta a căutat să-și impună propriile idei, pentru că în viziunea sa un stat minimal devine eficient.
„Vă rog să faceţi un calcul corect. Oamenii trebuie să rămână pe posturi în funcţie de două criterii: performanţă şi responsabilitate”, a declarat Bolojan.
Nu se poate vorbi de o reformă atât timp cât nu există o evaluare a tuturor angajaților și nu se aplică aceste reduceri de costuri în instituțiile sau localitățile care nu își mai justifică cheltuielile. Spre exemplu, reforma administrativă ar fi trebuit să înceapă cu comasarea localităților, pentru că din bugetul statului sunt plătiți consilieri locali în sate uitate de lume și mulți alți bugetari în comune cu o populație de câteva mii de persoane. Dar o astfel de schimbare ar necesita multe luni de negociere și implementare, iar guvernul Bolojan vrea să reducă cheltuielile încă din septembrie.
Reforma lui Bolojan e făcută după ureche și acest lucru l-au remarcat și sindicaliștii care pregătesc proteste. Aceștia au arătat că eliminarea a 40.000 de posturi ar putea duce la un blocaj administrativ.
„Aceasta nu este reformă, ci o amputare forțată a capacității administrative a statului. FNSA consideră că acest proiect nu înseamnă eficiență, ci blocaj administrativ”, a spus Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA).
Austeritate pentru unii, angajări pentru alții
În timp ce Bolojan îi amenință pe unii cu concedierile, alte instituții sau companii ale statului se pregătesc să facă angajări. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, se pregătește să angajeze sute de persoane, deși o Ordonanță a Guvernului din 2024 interzice organizarea de concursuri pentru angajări.
Chiar de pe site-ul MAE aflăm că toate concursurile au fost blocate în 2024 de OUG 156, dată de guvernul Ciolacu. De la 1 ianuarie 2025, nu se mai pot organiza concursuri, pentru că Guvernul voia să reducă cheltuielile cu personalul. Ulterior, MAE și-a dat seama că nu are suficienți oameni în serviciul extern. Acest lucru contrazice ideea lui Ilie Bolojan, care crede că un stat minimal este mai eficient.
Oana Țoiu a anunțat, în urmă cu o săptămână, că la sfârșit de august sau început de septembrie vor fi scoase la concurs 185 de posturi diplomatice și 105 posturi tehnico-administrative. Aceste concursuri vor crește cheltuielile Ministerului atât cu salariile, cât și cu serviciul extern.
„În prezent se află în transparență decizională noile regulamente de admitere urmând ca, la jumătatea lunii august să fie lansate noile concursuri, pentru un număr de 185 posturi diplomatice și 105 posturi tehnico-administrative. (…) Totodată, în cursul lunii septembrie, vor fi scoase la concursul intern posturile vacante sau vacantabile în Serviciul Exterior (posturi diplomatice și consulare)”, explică MAE.
Nici CFR, compania statului, nu are nicio intenție să reducă cheltuielile și vrea să facă angajări în timp ce Bolojan concediază alți bugetari. Atât CFR SA, cât și CFR Călători scot la concurs numeroase posturi, chiar dacă aceeași Ordonanță 156/2024 ar fi trebuit să le blocheze. Situația e și mai complicată pentru CFR, care fără suficient personal nu va putea efectua călătoriile cu trenul sau să garanteze securitatea transportului feroviar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
