Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu se pregătește să finalizeze proiectul de lege privind măsurile fiscale, care ar trebui să crească încasările statului pentru a reduce deficitul bugetar. Premierul forțează, în același timp, și blocarea unei moțiuni de cenzură pentru a accelera procedurile parlamentare.

Guvernul a decis să-și asume răspunderea în Parlament pentru acest pachet de măsuri fiscale, pentru a evita modificarea sau întârzierea în Parlament.

„Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”, spunea art. 114 din Constituție.

Dacă proiectul va fi finalizat astăzi, el ar putea fi depus imediat la Parlament și să intre în ședință miercuri, 27 septembrie. Marcel Ciolacu mai poate modifica proiectul doar în funcție de negocierile cu UDMR. Maghiarii s-au arătat dispuși să negocieze cu PSD și PNL pentru a nu semna o viitoare moțiune de cenzură.

În momentul în care Guvernul va trimite Parlamentului cererea pentru asumarea răspunderii, partidele din opoziție vor trebui să se pregătească de moțiune de cenzură.

„Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113”, spune art. 114, alin (2), din Constituție.

Prin urmare, dacă Guvernul va prezenta proiectul în Parlament pe 27 septembrie, opoziția va avea termen până pe 30 septembrie să strângă semnăturile necesare (117) pentru a depune o moțiune de cenzură. USR și Forța Dreptei sunt dependente de semnăturile UDMR sau AUR. Dacă toată opoziția nu se mobilizează pentru această moțiune, atunci există șanse să nu fie depusă în aceste trei zile.

Când ar putea fi adoptat proiectul

„Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern”, spune art. 114, alin (3) din Constituție.

În cazul în care nu se depune o moțiune de cenzură, proiectul poate fi considerat adoptat după ce au trecut cele 3 zile. În cazul unei moțiuni, lucrurile vor mai întârzia până la votul moțiunii.

În cea mai rapidă versiune, proiectul poate merge la președintele Iohannis săptămâna viitoare. Desigur, președintele are posibilitatea de a cere reexaminarea legii, însă Iohannis s-a declarat de mai multe ori favorabil acestor măsuri și nu sunt șanse să întârzie promulgarea.

„Este un pas în direcţia bună. Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Că acum nu se vor rezolva toate problemele sistemice acumulate în 30 de ani este iarăşi un lucru care este uşor de înţeles, dar paşi trebuie făcuţi”, a declarat Iohannis, despre pachetul de măsuri fiscale.

Ce rol joacă UDMR

UDMR are singurul scop de a negocia cu coaliția de guvernare o formă a proiectului care să nu afecteze administrația locală. UDMR vrea să-și mențină autonomia administrativă în orașele pe care le conduce.

„Noi nu am discutat în acest moment de partea şi mai importantă din perspectiva noastră, autorităţile locale şi centrale şi în primul rând autorităţile locale, cum sunt lovite de această asumare, de acest proiect de lege. Acolo noi am propus să solicităm Guvernului schimbări importante faţă de proiectul iniţial, cum am propus şi la fiscalitate, de exemplu, taxa pe proprietăţile de mare valoare, de lux, cum spun ei, să se întoarcă la autorităţile locale, nu la bugetul naţional, pentru că taxa pe proprietate este de fapt un venit important la autorităţile locale”, a declarat Kelemen Hunor.

De asemenea, UDMR vrea mai multă libertate pentru autoritățile locale, deoarece Guvernul și-ar dori să limiteze cheltuielile făcute de primării. UDMR a demonstrat mereu bune abilități de a negocia astfel încât să-și apere interesele.

Premierul Marcel Ciolacu încearcă să convingă UDMR să nu voteze moțiunea de cenzură pentru a accelera adoptarea măsurilor fiscale. În același timp, premierul vrea să demonstreze că actualul proiect are toată susținerea și nu întâmpină obstacole în calea spre promulgare.

PSD și PNL au circa 60% din voturile din Parlament și o eventuală moțiune de cenzură tot nu ar opri pachetul de măsuri fiscale. Însă o moțiune ar îngreuna procedura parlamentară și ar da motive opoziției să atace actuala coaliție de guvernare. PSD și PNL sunt conștiente că aceste creșteri de taxe vor nemulțumi atât antreprenorii, cât și anumite categorii de muncitori, iar intenția guvernului este aceea de a opri valul de nemulțumiri.

Istoria asumării răspunderii

În ultimii 30 de ani, mai multe guverne au decis să-și asume răspunderea în Parlament pentru a accelera adoptarea unor proiecte de legi importante. Cel mai recent caz este al guvernului Ponta, care în 2014 a decis să-și asume răspunderea pe programul de guvernare, o premieră în politică românească. De asemenea, Ponta a mai solicitat asumarea răspunderii și pe alte două proiecte de legi.

Guvernul condus de Emil Boc deține recordul absolut. În doar 3 ani a reușit să-și asume răspunderea de 12 ori, iar cele mai importante proiecte au fost cele privind măsurile de austeritate în criza economică. Guvernul Boc a fost de multe ori contestat la Curtea Constituțională pentru obsesia de a-și asuma răspunderea, care nu este cel mai democratic instrument politic.

Înainte de Emil Boc, au mai fost guvernele Tăriceanu și Năstase care și-au asumat răspunderea pe diferite proiecte de legi. În anii 90, niciun guvern nu a apelat la acest instrument politic care îi dă Guvernului o putere legislativă.

Cel mai important aspect este că niciun guvern nu a fost demis în momentul asumării răspunderii. Fiecare guvern a forțat mâna Parlamentului în momentul în care a simțit că are o majoritate parlamentară care nu-l va împiedica. Chiar dacă proiectele de legi trec rapid de Parlament cu asumarea răspunderii de către Guvern, opoziția are în continuare șansa de a le contesta la Curtea Constituțională. Judecătorii CCR pot întoarce în Parlament respectivele proiecte de legi și să ceară modificarea lor dacă le consideră neconstituționale.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News