Raed Arafat, secretar de stat în cadrul MAI și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a anunțat, vineri, măsurile de urgență pentru zona din Tulcea unde a căzut drona rusească, în contextul bombardamentelor lansate de Rusia asupra infrastructurii portuare a Ucrainei la Dunăre.
Măsurile propuse de autorități
„Măsurile sunt măsuri preventive și normale la acest moment, având în vedere că există un risc ca unele din aceste drone să eșueze, să se întâmple ceva cu ele și să producă anumite probleme la nivelul teritoriului României. Și atunci, în localitățile foarte mici care există în zona respectivă, se poate construi o zonă de protecție betonată. Colegii de la Ministerul Apărării și-au asumat să realizeze aceste adăposturi pentru un număr mic de oameni. Este realizabil și se va face în cel mai scurt timp, în zonele cu blocuri care sunt în apropiere.
Acolo unde nu există adăposturi vor fi recomandări legat de cum să te comporți în apartament sau în casă, în cazul unui risc care există în zonă, ca să te protejezi mai bine. Aceste măsuri urmează să fie comunicate într-un număr mic de zile – nu vorbim de o perioadă lungă – de către cele două județe care sunt implicate în principal aici, și vorbim la acest moment de județul Galați și județul Tulcea”, a spus Arafat.
Acesta a vorbit și despre modul în care va fi informată populația în cazul unui pericol.
„(Legat de mesajele Ro-ALERT), Ministerul Apărării ne informează și există chiar un hotline între Centrul de conducere militar și colegii de la Dispeceratul permanent de la IGSU și, pe baza acestei informări, imediat se emite mesaj. Nu vor fi mesaje care să inducă panică. Riscul este foarte mic și știm că riscul este foarte mic. Noi facem acest lucru preventiv, având în vedere cele întâmplate în ultima perioadă. Nu este un risc zero, e un risc foarte mic ca una din aceste drone să eșueze și să producă pagube pe teritoriul României. Acest risc nu poate fi exclus, motiv pentru care noi trebuie să fim pregătiți și trebuie să înștiințăm populația și trebuie să luăm măsurile de protecție normale în astfel de situații.
Dincolo de aceste mesaj, Ro-ALERT, va fi o instruire a populației din zonă să nu se panicheze. Sunt lucruri pe care trebuie să le știe oamenii care locuiesc în zonele aflate la granița cu Ucraina și vedem foarte clar că sunt afectate de aceste bombardamente.
Deci, dacă apar mesaje Ro-ALERT, să aplice ce spune acolo, să-și activeze telefoanele, dacă le-au dezactivat, să fie atenți la (comunicările) cu care vin pompierii, pentru că în zonele în care n-avem semnal telefonic or să fie pompierii cu mașini care vor face aceste anunțuri. Vom avea mașina permanentă acolo, cu mijloacele de adresare publică și cu sirenă.
Cei care sunt în zone care au adăposturi să meargă la adăposturi dacă este recomandare dată în acest fel, iar cei care sunt în zonele care la acest moment nu au adăposturi, să rămână departe de geamuri, departe de exterior.
Sperăm cât mai rapid că vom avea și pentru ei adăposturile temporare care vor fi construite de armată”, a spus Raed Arafat.
Un echilibru fragil
Prima observație ar fi aceea că într-adevăr, în contextul războiului de la granițe, există posibilitatea ca un incident similar cu cel de zilele trecute, în care resturi dintr-o dronă aparent rusească s-au prăbușit pe teritoriul țării, să se repete. În acest caz nimeni nu poate anticipa dacă vor fi sau nu victime. Prin urmare, sunt justificate măsuri de prevenție, inclusiv construirea unor adăposturi. Totuși, aceste măsuri trebuie luate astfel încât să nu panicheze populația locală. România nu este implicată în războiul din Ucraina, prin urmare populația românească de pe malul românesc al Dunării nu trebuie să se simtă ca într-o zonă de război. Autoritățile pot lua toate măsurile de prevenție, dar au misiunea dificilă de a menține un echilibru fragil între siguranța cetățenilor și alarmarea cetățenilor.
A doua observație este legată de faptul că aceste măsuri de prevenție luate de autorități trebuie să fie dublate de alte măsuri. MAE ar trebui să-l convoace pe ambasadorul rus de la București și să îi comunice foarte limpede că România nu acceptă atacuri rusești atât de aproape de granițele naționale – vorbim practic de câteva sute de metri. În ultimă instanță, prin atacurile sale din preajma granițelor României, Rusia testează și reacția Bucureștiului. Până în prezent, această reacție a autorităților române a fost una palidă. Rusiei nu i s-a comunicat direct, prin ambasadorul său, că România nu acceptă aceste atacuri.
Ultima observație ține de reacția NATO. România este în ultimă instanță membru NATO și se bucură de protecția NATO, în virtutea Articolului 5. Prin urmare, autoritățile de la București trebuie să fie în contact permanent cu omologii săi din NATO și să dezvolte o strategie comună de descurajare a atacurilor rusești din preajma granițelor țării. Aliații noștri americani au reacționa deja, anunțând că vor trimite mai multe avioane F-16 pentru a survola spațiul aerian. Acest lucru poate fi dublat și prin amplasarea unor sisteme anti-dronă în apropierea granițelor cu Ucraina de pe Dunăre. Orice violare a spațiului aerian românesc trebuie să fie descurajată. Istoria ne arată că Rusia percepe orice lipsă de reacție drept un semn de slăbiciune. Moneda universală de schimb a Kremlinului este forța. Prin urmare, autoritățile de la București trebuie să descurajeze ferm.
În concluzie, Bucureștiul are obligația să-și protejeze cetățenii din preajma granițelor cu Ucraina, dar trebuie să facă lucrul acesta fără să alarmeze populația. Nu în ultimul rând, această măsură trebuie dublată și de altele, cu ajutorul aliaților din NATO, care să descurajele eventuale incursiuni ale Rusiei în spațiul aerian românesc.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
