Verile din ce în ce mai insuportabile din marile oraşe ale ţării atrag atenţia asupra unui fenomen care, deşi este cunoscut, este prea puţin luat în seamă de factorii decizionali şi de ceilalţi componenţi ai acestei ecuaţii urbane. Dezvoltatorii imobiliari au un cuvânt prea greu de spus în pivinţa spaţiilor, fie ele verzi sau nu, din marile oraşe. La urma urmei, banii nu au nici miros, nici culoare. O sintagmă valabilă până într-acolo, încât aerul complet irespirabil din marile oraşe chiar nu mai contează, deşi e garantat de Constituţie, la art. 35:
- Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic
- Statul asigură cadrul egislativ pentru exercitarea acestui drept
- Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător
Organizaţia Meteorologică Mondială, o subramură a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat prima săptămână a lunii iulie „cea mai fierbinte săptămână de la începutul măsurătorilor”.
Deja, acest an a înregistrat deja cel mai călduros iunie de când se fac măsurători, a declarat organisml ONU, iar acest lucru se întâmplă din cauza schimbărilor climatice şi fazei incipiente a modelului de vreme El Nino.
„În conformitate cu datele preliminare, săptămâna trecută a fost cea mai călduroasă săptămână înregistrată vreodată pe glob”.
Este declaraţia OMM, care mai adăuga şi că temperaturile au depăşit recordurile pe uscat şi în oceane, cu impact potenţial devastator asupra ecosistemelor şi mediului.
Christopher Hewitt, directorul serviciilor climatice al OMM, a declarat:
„Ne aflăm într-un teritoriu necunoscut şi putem să ne aşteptăm ca şi alte recorduri să fie depăşite. Pe măsură ce El Nino se dezvoltă mai mult, şi impactul acestuia va persista. Aceasta este o veste îngrijorătoare pentru planetă”.
Mai mult, temperaturile globale ale suprafeţei mării au atins niveluri record pentru această perioadă a anului, atât în mai, cât şi în iunie, iar Hewitt spune:
„Nu doar temperatura apei de suprafaţă a crescut, ci întregul ocean devine mai cald, absoarbe energie, care va rămâne acolo sute de ani”.
Oraşe din ce în ce mai puţin verzi, cu aer tot mai puţin respirabil
Temperaturile fără precedent din ultimele zile au atras atenţia asupra calităţii aerului pe care-l respirăm, mai ales în marile oraşe, acolo unde construcţiile făcute cu orice preţ şi în dauna mediului înconjurător îşi fac acum simţite efectele.
În Bucureşti, apariţia în viteză a cartierelor rezidenţiale a însemnat, aproape de fiecare dată, un scandal pe tema defrişărilor. Hectare întregi de vegetaţie au fost şterse de pe faţa pământului, pentru a face loc construcţiilor rezidenţiale sau clădirilor de birouri, iar acest fenomen este întâlnit în toate oraşele mari din ţară.
Potrivit platformademediu.ro, calitatea aerului în Bucureşti este variabilă, în funcţie de sezon, iar Bucureştiul, chiar dacă nu este cea mai poluată Capitală europeană, este departe de a fi un loc bun. Asupra Bucureştiului sunt instituite proceduri de infringement pe poluarea aerului, iar acest lucru spune destule.
39% din totalul suprafeţei verzi din Bucureşti exista în Sectorul 1 în 2018. De departe cea mai verde zonă, Sectorul 1 a suferit defrişări importante în ultimii ani, din cauza devzoltatorilor imobiliari.
Cel mai puţin verde sector este Sectorul 2. Statistic, în 2018, acest sector putea să ofere doar o jumătate de copac pe cap de locuitor.
Un raport al Cadastrului Verde elaborat de Primăria Municipiului Bucureşti arată că suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor a crescut de la 12,39 de mp pe locuitor (2009), la 23,21 mp pe locuitor în 2012. De atunci, situaţia s-a deteriorat de la an la an, prin construcţiile haotice, construite, unele dintre ele, fără autorizaţie.
De atfel, un raport al Curţii de Conturi care a auditat finanţele publice ale Municipiului Bucureşti în 2014 atrage atenţia că cifrele prezentate mai sus sunt pur conjuncturale, pentru că ele includ numai suprafeţe care aparţin domeniului privat sau care au un regim juridic incert.
În aprilie 2017, un raport al organizaţiei Vital Signs şi un comunicat al Primăriei Bucureştiului releva că în Bucureşti, fuseseră restituite 36 de ha din parcuri în perioada 2001 – 2013.
Ultimul cel mai scandalos dezastru ecologic este Parcul IOR, unde 12 ha de acoperiţi cu copaci (stejari, frasini, pini, plopi) s-au uscat peste noapte.
Lucrurile nu au fost întâmplătoare pe acest teren retrocedat în condiţii dubioase. Copacii s-au uscat cu bună intenţie şi prin acţiunea omului, pentru că locuitorii zonei au văzut găuri în copaci date cu bormaşina. Cele 12 ha au o istorie cel puţin bizară. Ele au fost retrocedate, în 2005 unui bătrân în vârstă (atunci) de 91 de ani. Acesta le-a vândut mai departe unei doamne de 88 de ani pe care n-o cunoaşte nimeni. Doamna în cauză (o anume Cocoru) fusese căutată şi de comisarii Gărzii de Mediu, dar a fost de negăsit.
Care este miza acestui teren? Desigur că nu mai are niciun rost să vorbim despre asta.
CONCLUZII
În condiţiile în care construcţiile rezidenţiale şi de birouri au crescut până dincolo de suportabil, suprafeţele verzi care revin fiecăruia dintre cei 2 milioane de locuitori rezidenţi în Bucureşti se diminuează de la an la an.
În afară de câteva scandaluri în presă şi sesizări depuse de cetăţeni nemulţumiţi, nu se întâmplă nimic. În Bucureşti (ca să nu vorbim decât de el) aerul devine din ce în ce mai puţin respirabil, iar Organizaţia Mondială de Meteorologie nu are decât să avertizeze în fiecare an despre noi recorduri de temperatură. În Bucureşti se construieşte haotic şi iresponsabil, iar asta se simte din ce în ce mai mult.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
