În urma acordului pentru Schengen, România va fi obligată să primească migranți sirieni și afgani din Austria. Acest acord va crește cheltuielile statului român, care va trebui să ajute migranții, și va pune mari probleme pentru repatrierea lor.
Putem repatria migranții?
România ar trebui să primească doar migranții sirieni și afgani care au fost pe teritoriul țării noastre și ulterior au ajuns în Austria. Numărul lor este necunoscut, nici guvernul austriac, nici cel român nu au spus despre câte persoane ar fi vorba. Potrivit acordurilor UE, un migrant trebuie să ceară azil în țara în care a intrat pentru prima dată în Uniune și statul respectiv este responsabil cu acordarea azilului.
Dar România este pusă în situația dificilă de a accepta condițiile Austriei pentru a fi primită în Schengen, ceea ce creează o vulnerabilitate. Guvernul României trebuia să prezinte public numărul de migranți pentru a combate dezinformarea și a arăta că e vorba doar de un număr limitat, nu de câți migranți vrea Austria să trimită în România.
Nicolae Ciucă, președintele PNL, și Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, au făcut referire la acordul Dublin, care există de mai mulți ani. Dar acest acord se aplică deja și nu este clar de ce Austria ar fi negociat ceva ce există.
Indiferent de numărul migranților, procedura de repatriere este aproape imposibilă, mai ales pentru cei din Siria și Afganistan. Potrivit dreptului internațional, repatrierea nu este posibilă în țările în care viața sau drepturile fundamentale ale migranților ar fi puse în pericol. Siria este o țară aflată încă în război, iar Afganistan este controlat de talibani. Pentru ca repatrierea să fie posibilă în aceste țări este nevoie ca guvernul român să declare sigure aceste țări, sau măcar anumite teritorii din cele două state.
De pe site-ul MAE România aflăm că există atenționări de călătorie atât pentru Siria, cât și pentru Afganistan.
„Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc, sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă”, spune MAE despre Siria.
În cazul Afganistanului există pericolul de atentate teroriste, de pedepse cu moartea și alte decizii politice care pot pune în pericol viața migranților.
Cazul Danemarca
ONU a recomandat statelor să nu renunțe la azilul pentru sirieni, chiar dacă nivelul de securitate în anumite zone din Siria a crescut. ONG-urile Amnesty și Human Rights Watch au arătat în rapoartele lor că sirienii care sunt repatriați se confruntă cu tortură, răpiri, violuri, arestări și executări atunci când revin în Siria. În cazul Afganistanului situația e și mai gravă cu talibanii care au controlul țării.
Danemarca încearcă de 4 ani să repatrieze sirieni, dar fără succes și procedura este blocată în instanță. Guvernul danez a renunțat la ideea de a repatria sirieni când s-a confruntat cu presiunea din partea ONG-urilor și ONU.
Șansele ca România să aibă mai mult succes decât Danemarca sunt foarte mici, deoarece procedura de repatriere poate fi contestată în instanță. Instanțele de judecată vor ține cont, în primul rând, de drepturile fundamentale ale omului, nu de ceea ce își dorește guvernul român.
România ar putea să transfere o parte din acești migranți în Turcia, așa cum au făcut alte state UE, dar și aici apar mai multe probleme. Guvernul român va trebui să negocieze direct cu Erdogan, președintele Turciei. Turcia are deja un număr foarte mare de migranți. Influența României pe plan internațional este foarte redusă, după cum s-a văzut în relația cu Austria. Turcia este un stat mult mai puternic decât Austria și, prin urmare, mult mai greu de convins.
Au existat transferuri de migranți din Grecia în Turcia, făcute de Frontex, dar pentru un număr foarte limitat de migranți și există oricând riscul ca judecătorii să le declare ilegale.
Câți migranți sirieni și afgani sunt refuzați în UE
Datele UE arată că România este printre statele care au refuzat cei mai mulți cetățeni non-UE., în 2022. Însă cei mai mulți cetățeni non-UE refuzați să intre în Uniune au fost cei din Ucraina, urmați de cei din Albania și Rusia. Numărul sirienilor și afganilor refuzați de toate cele 27 de state membre UE este sub 2.000, după cum precizează Eurostat (foto mai jos). Această statistică arată încă o dată că este foarte dificil să repatriezi cetățeni sirieni și afgani. De asemenea, trebuie precizat că în 2021 România a refuzat accesul în UE pentru circa 11.000 de migranți.
În 2022, în cele 27 de state membre au fost descoperiți 1 milion de cetățeni non-UE ilegali în spațiul european. Dintre aceștia, aproape 300.000 erau cetățeni sirieni și afgani.
Cât ne costă migranții?
Guvernul român va fi obligat să le ofere migranților cazare, masă și servicii medicale. Toate acestea înseamnă cheltuieli în plus. De asemenea, unii dintre ei vor primi și diferite ajutoare financiare din partea guvernului și a Comisiei Europene pentru a putea supraviețui. Problema cazării va fi cea mai mare provocare, deoarece România nu are astfel de locuințe. S-a văzut deja în criza refugiaților din Ucraina că România nu poate gestiona un număr mare de persoane și guvernul a plătit hoteluri, pensiuni sau apartamente private pentru a le asigura ucrainenilor o locuință.
Italia, cel mai afectat stat UE de această criză a migranților, plătește în medie 945 de euro pe lună pentru fiecare migrant. Serviciile de ajutor din prima zi (înregistrare, controale medicale, verificarea documentelor etc) obligă statul italian să cheltuiască alți 350 de euro pentru fiecare migrant. În aceste calcule nu sunt incluși și copiii neînsoțiți, unde costurile sunt între 80 și 100 de euro pentru fiecare zi.
România va avea cheltuieli mai mici, deoarece nivelul salariilor și chiriilor este mai mic în țara noastră. Pentru refugiații din Ucraina plătim 1.350 de lei/lună pentru o persoană singură și 3.800 de lei/lună pentru o familie din 3 persoane. În această sumă este inclusă cazarea și hrana. În 2022, la începutul conflictului din Ucraina, guvernul plătea o sumă dublă pentru refugiații ucraineni.
În cazul migranților din Siria și Afganistan, costurile vor fi mai mari deoarece unii dintre ei vor avea nevoie de îngrijiri medicale sau de alte servicii din partea statului (înregistrare, interpret, traduceri, transportul, documente de identitate etc).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
