Skip to content
Economie

ANALIZĂ Câtă energie electrică poate România să exporte în Ucraina și Moldova. Producția e în creștere, dar insuficientă pentru cerere

facebook transelectrica

Ucraina și Republica Moldova au cerut ajutorul României pentru a face față crizei energetice, după ce Rusia a atacat rețeaua energetică a ucrainenilor. România a făcut eforturi pentru a-și crește producția de energie electrică, astfel încât să fie capabil să-și ajute vecinii. Atât Ucraina, cât și Republica Moldova s-au confruntat recent cu blackout în mai multe regiuni din țară.

Producția națională de energie electrică a înregistrat o creștere consistentă de la începutul lunii noiembrie, ajungând constant la peste 8000 MW producție zilnică, arată datele Transelectrica. Dacă în septembrie și octombrie nici măcar nu ne apropiam de această cifră, fiind constant între 6.500 și 7.000 MW, acum pare să devină noul ritm al sistemului de energie electrică.

Pe 29 noiembrie 2022, România produce cea mai mare cantitate de energie electrică cu ajutorul hidrocentralelor (24,55%), centralelor pe bază de hidrocarburi (gaze) (20%), sistemelor eoliene (18%), centralei nucleare (17%), centralelor pe bază de cărbune (15%) ș.a.

Producție energie electrică (MW), sursa: Transelectrica

România produce circa 8.000 MW, însă această cantitate oscilează în funcție de consumul național și necesarul de export/import. Din cantitatea pe care o produce țara noastră, pe 29 noiembrie livrăm constant între 1.000 și 1.300 MW către Republica Moldova și Ucraina, adică peste 2.000 de MW sunt deja pentru export, pentru a ajuta țările vecine.

În urmă cu două săptămâni, România exporta doar 100 MW către Republica Moldova, prin punctul de la Vulcănești, însă astăzi cantitatea de export a crescut de zece ori și asigură 70% din consumul moldovenilor. Moldova a avut și ea de suferit după ce Rusia a atacat sistemul energetic din Ucraina, deoarece era dependentă de importuri. Moldova a rămas în blackout în urma atacurilor din Ucraina, ceea ce a provocat îngrijorare la Chișinău. Pentru energia cumpărată din România, moldovenii plătesc 90 euro/MWh, care este un preț mai mic cel de pe piața UE, însă mai mare decât cel din Ucraina.

Chiar dacă ambele țări importă energie din România este evident că țara noastră nu poate să le asigure tot necesarul, mai ales Ucrainei care are un teritoriu mult mai mare și o populație aproape dublă. Această iarnă va fi foarte dificilă pentru cele două țări, care vor trebui să-și reducă consumul și să-și gestioneze eficient cantitatea de energie electrică.

România este un stat cu un consum care se apropie de valoarea producției, ceea ce înseamnă că țara noastră trebuie să importe de la vecini. Bulgaria este statul care ne ajută cel mai mult, oferindu-ne peste 1.000 MW doar prin stația de la Ghizdaru, din Giurgiu. De la centrala nucleară bulgară Kozlodui, România importă circa 700 MW, la orele prânzului. În total, bulgarii ne ajută cu circa 2.000 MW. De asemenea, importantă și din Serbia o cantitate relativ mică, și în Ungaria mai mult exportăm decât importăm.

Export/Import energie electrică, sursa: Transelectrica

Consumul de energie electrică în România, la orele prânzului, este de 7.500 MW. Inclusiv consumul oscilează în funcție de oră, spre exemplu noaptea sau dimineața consumul este la circa 6.000 MW. Uneori apare și situația în care producția națională nu poate acoperi nici măcar consumul, iar soldul României se concentrează pe import și mai puțin pe export.

În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să crească puterea de producție prin investiții în noi centrale de energie electrică din surse regenerabile, dar toate aceste proiecte nu se vor concretiza în 2023 pentru a ajuta țările vecine. România ar putea finaliza Centrala electrică de la Iernut, care are o capacitate de producție de 430 MW, și funcționează cu gaze naturale. Romgaz, proprietarul centralei, estimează că ar putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2023, deși termenul de finalizare și punere în funcțiune era 2020. Centrala ar putea asigura 7% din consumul național de energie electrică, dacă ar funcționa la capacitate maximă. Însă nici criza energetică din UE, nici conflictele de la granițele României nu par să convingă autoritățile române să grăbească deschiderea Centralei de la Iernut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *