Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă un subiect amplu dezbătut de la o vreme. Majoritatea consiră necesară o reformă administrativ-teritorială pentru că realitatea din prezent nu mai corespunde cu situația din anii ’60 atunci când actuala împărțire administrativ-teritorială a fost gândită.
Desființarea posturilor de edil, un obstacol major în calea reorganizării administrativ-teritoriale
Cu toate acestea, există obstacole majore în calea reorganizării. Unul dintre ele ține de desființarea a numeroase locuri de muncă la stat. Actualele propuneri vizează între altele reorganizarea satelor și comunelor care au sub un anumit prag de locuitori. Datele arată că în prezent aproximativ 30% din localități au sub 2000 de locuitori. Lucrul acesta se datorează migrației, dar și a îmbătrânirii populației. Natalitatea nu mai este la nivelul din perioada comunistă. Prin urmare declinul populației reprezintă un fenomen previzibil.
O problemă majoră ține de faptul că dacă aceste comune și sate sunt desființate prin comasarea cu alte comune sau sate, astfel încât să avem un număr mai mare de locuitori, automat vor fi desființate numeroase funcții de primari și consilieri locali. Proporțional, aproximativ 30% dintre actualii edili din satele și comunele României își vor pierde locul de muncă. Or acest lucru nu reprezintă doar o problemă pentru recalificarea acestor persoane și integrarea lor pe piața muncii din România, dar și pentru partidele politice care în felul acesta riscă să își piardă membri loiali. În actualul context, cele mai afectate partide vor fi cele de la guvernare, respectiv PSD și PNL. Aceștia au cei mai mulți edili în teritoriu.
La alegerile locale din 2020, PSD a obținut 1362 de edili la nivel național și 13.820 de consilieri locali. Cei mai mulți primari se află în satele și comunele din România. O scădere de aproximativ 30% a numărului de edili (proporțional cu numărul de sate și comune din România cu mai puțin de 2000 de locuitori) ar însemna pierderea a 408 edili, plus sau minus. La nivelul consilierilor locali, lucrul acesta s-ar traduce printr-o pierdere a 4146 de cadre, plus sau minus.
Lucurile nu ar sta cu mult mai bine nici pentru PNL. La alegerile din 2020, PNL a obținut 1232 de primari și 14.182 de consilieri locali. Din nou, o scpdere cu aproximativ 30% a numărului de edili ar însemna pierderea a 369 de primari, plus sau minus, ceva mai puțin decât PSD, dar tot o cifră impresionantă. În ceea ce privește consilierii locali, PNL ar rămâne fără 4254 de oameni, plus sau minus, ceva mai mult decât PSD.
Așadar, partidele aflate la guvernare au motive serioase să se gândească de două ori înainte de a desființa comune și sate cu o populație de sub 2000 de locuitori, ținând cont de ponderea acestora la nivelul țării.
Pe de altă parte, putem înțelege de ce partidele mai mici din opoziție, precum USR și AUR, cer insistent această reformă. Ele ar fi prea puțin afectate de lucrul acesta deoarece nu au un număr atât de mare de edili în teritoriu. AUR de pildă nu are nici un edil în vreo localitate cu mai puțin de 2000 de locuitori, prin urmare nu ar pierde nimic. USR are 39 de edili la nivel național, majoritatea în orașe. Dar chiar pătrând proporțiile, USR ar pierde cel mult 11 primari, adică de 37 de ori mai puțin decât PSD și de 33 de ori mai puțin decât PNL. În aceste condiții nu este de mirare că AUR și USR vor atât de mult reorganizarea administrativ-teritorială. În final vorbim despre un calcul politic la rece.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
